despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

prin fundături XXII

de Ando și HM

… astăzi parcurgem numai zona adiacentă Șoselei Viilor (din șosea am văzut deja intrarea Viilor și Podgoria) unde se face un mic cartier cu case aidoma, cu pomi bătrîni, cu liniște și mîțe cuminți care vin la poze. Se face din strada ce poartă numele inginerului Dumitru Teodoru – ea însăși are-un colțișor înfundat unde șade, cuminte un Fiat 1300

   

Avem două fundături – una mai lungă și cotită, numită Teremia

… și alta, scurtă, Trăznea!

Șira spinării a acestui cartier e strada Constantin Miculescu, ce-ajunge-n Fabrica de Chibrituri – despre ea am mai vorbit, fiindc-a avut o poartă la mijloc. Lîngă ea, mai e un intrînd al străzii Silexului; nu l-am pozat, întrucît duce-nspre o grădiniță unde se jucau copii.

 

Altminterea, peisajul de-aici face toți banii…

 

… și mîța la fel!

Matty: una pe zi

— Dacă șeful începe să țipe, înseamnă că Ionescu are dreptate…

două vești din Cotroceni

… cine nu știe gardul acela de beton care stătea să cadă peste oameni – pe strada Alexandru Vitzu, în spatele terenurilor de tenis?

 

Vestea bună-i că nu mai e nici un pericol, gardul a fost dat jos. Nu știm ce-o să se-ntîmple mai departe…

… dar știm că – mai încolo, în capul cel’lalt al străzii, dinspre Puișor – s-a petrecut o altă faptă bună! S-a asfaltat și s-a terminat cu gropile acelea nenorocite:

Acum, pe Batiştei 26

scris de Ando

„… bloculeţul nostru apare (n.n. pe panoul de şantier) undeva singur, înconjurat de iarba verde, pe un un fond idilic de cer albastru cu norişori pufoşi… când, de fapt, imobilul respectiv, va cam intra „cu bocancii” între cele două clădiri vecine, care au un cu totul şi cu totul alt stil architectonic”.

Asta spuneam anul trecut când demarau lucrările şi este evident că noul bloc, aproape finalizat, este într-o nepotrivită relaţie arhitectonică cu clădirile din imediata apropiere. Senzaţia de „intrus” este accentuată şi de fapul că, pe acea porţiune, strada face o curbă, iar blocul în discuţie, „tras” foarte aproape de trotuar, iese astfel şi mai mult în evidenţă.

Matty: una pe zi

— Fantastic! Trei zile am stat acasă și mi-am și pierdut antrenamentul!

o oarece diferență

… ia să ne uităm puțin pe-o pungă de turtă dulce. Ce frumos se vede-n poza de pe ambalaj!

De curiozitate, însă, turta-n sine oare o fi la fel de mare precum în poză?

… mmmm… nu prea.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Case căzute 198 – Str. Sfînta Vineri 7

scris de Ando

Clădirea e lipită de curtea Templului Coral. Deşi parterul e spoit, semn că unii s-ar încumeta să mai deschidă ceva în acele spaţii comerciale (clădirea are şi bulină), etajele arată, cel puţin la exterior, într-o stare deplorabilă.

mai multe despre Case căzute

Matty: una pe zi

— Dacă tragem tot fumul în piept, nu poate să zică nimeni că pufăim…

vaaai… tenis.

… ce-mi mai plac site-urile și televiziunile astea care-ți dau – una-două – numai vești din tenis. Știți: sportul alb, sportul nobil, sportul scump.

Că nu se cade să vorbim despre fotbal, că-i pentru săraci, țărani și melteni: d-ăia fără caracter, adică.

Tenis, tenis – și iar tenis!

nu se mai face pe nicăieri baschet, handbal, ciclism, atletism, box și înot: nooo, decît tenis: dăcît!

7 mașini vechi LXXXVIII

de Ando și HM

De-abia așteptam să v-arătăm episodul ăsta – 88! Fiindcă-l începem cu-n camion Molotov; așa-i zicem GAZ-ului 51. Firește că se trage și el de printr-un camion american; dar asta-i altă poveste.

Iată un Renault Alliance.

… e doar un Renault 11 puțin mai dichisit, produs pentru americani. Barele de protecție supradimensionate o și dovedesc. Iată și de unde provenea:

Renault 11 a fost perechea lui 9. 11 avea două uși, iar 9 avea patru. Nu prea m-am omorît după mașinile astea, dar recunosc acum că aveau linii zvelte – deși neatrăgătoare – și țineau bine la tăvăleală.

 

Am mai văzut noi Citroenuri CX; însă pe ăsta vi-l arătăm pentru grila neagră a hayonului. Se purta acum 30-și-ceva de ani, oferind un oarece plus de sportivitate, fiindcă ducea cu gîndul la mașini mai agresive. Fără să aducă cine știe ce folos aerodinamicității, ajuta să nu bată soarele direct pe cei din spate. A dispărut cu vremea, fiindcă, din păcate, cam lua din vizibilitatea necesară.

O mașină urîtă: Saab 99 GL. Cu toate astea… ne place aerul ei: impune.

Despre ăsta n-ai ce să zici; e cel mai echilibrat Rolls Royce făcut vreodată Silver Shadow II. Simplu, elegant, luxos – genial.

Iată o abordare japoneză destul de reușită a hatchback-ului optzecist – gen dus spre perfecțiune de Renault 25; e Toyota Corolla din seria 5. Corolla se fabrică din ’66 și azi e cam pe la 12-a serie.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.