Pasajul Aviației în presa vremii

… scormonind prin arhive, detem peste un articol din ziarul Scînteia, apărut pe data de 17 Aprile 1987.

… cîte mai aflăm dintr-un petec de ziar, dintr-o frîntură de povestire scrisă-n cel mai de lemn limbaj!

Aflăm că în Băneasa blocurile aveau pe acoperiș panouri solare (Ceaușescu le vedea tare frumos, cînd trecea zilnic cu mașina pe șosea, prin fața lor)…

Se amintesc clădirile Institutului Apicol, într-adevăr construite într-un stil aparte, sugerînd - unele - un fagure, iar altele - un stup; așa le vedem și azi. Să nu uităm că artera nou creată înspre pasaj a tăiat în două curtea acestui institut…

Se vorbește și despre inginerul care conducea brigada de construcție: Mihai Erbașu, care avea să devină imediat după Revoluție om de afaceri în domeniu; coincidență sau nu, în cartierul nou-creat (Aviației) avea să fie fief-ul lui de afaceri…

Se vorbește și despre fabrica de pîine care se demolează zilele astea, spre gloria imobiliară și întru propășirea consumului - căci, iată, în locul ei va apărea un magazin Lidl…

Se-aduce aminte și păcătoasa barieră de pe Nordului, care pre mulți oameni grăbiți și neatenți a mai trimis pe lumea-ailaltă…

Și mai ales, se vorbește despre folosul ce-l va avea acest by-pass urban nou-creat, ce urma să ajute partea estică a orașului să se scurgă spre nord; lucru care nici azi încă nu se întîmplă cum trebuie.

Se face referire și la felul în care avea să se ducă, spre centru, traficul preluat de-aici; ajungînd spre „viitoarea arteră Mircea cel Mare” (știți că Ceaușescu, în visele lui voievodale se credea Mircea cel Bătrîn - fără să-ndrăznească nimeni să-l facă bătrîn; de-aceea voievodului i s-a schimbat numele…) Strada a ajuns, totuși, să se cheme „doar” Mircea Vodă.

Asta scria la gazetă, în 1987.

Matty: una pe zi

hei! se poate!

… am lăsat oleac’ de vreme să se scurgă după ce s-au introdus noile sensuri unice pe perechea Polonă-Dorobanți. Știți probabil; pe Polonă mergi dinspre Mihai Eminescu spre Urgență, iar pe Dorobanți invers; de la Perla spre Mihai Eminescu - cu menținuea că, fiind mai larg, Dorobanțiul își permite acomodarea unei benzi unice și separate dedicate transportului local (adică autobuz, taxi și cocalari) înspre Perla.

Zic eu că nu-i rea, ideea - și că aceste sensuri unice descurcă binișor traficul central. Așa pare, cel puțin - și sper să fie, cu timpul, tot mai bine.

Deci, pe Polonă se circulă cam la fel ca înainte; dar am rămas surprins de libertatea cu care Mihai Eminescu s-a ales, pe segmentul gîtuit dinspre Polonă și Dorobanți; nu uit că aici, încă dinainte de ‘89, am prins primele ambuteiaje bucureștene: nu glumesc!

Pare că treaba stă bine - orișicum, mai binișor ca înainte - și pe Calea Dorobanților:

E grozav că s-a înființat și stația ASE pe direcția Perla - era necesară de peste un sfert de secol.

Pozele-s făcute într-o zi de lucru; nu în week-end; și-n plus, sînt făcute la ora prînzului, ora la care de obicei orașul este blocat. Vedeți voi - îmi dau eu seama că am prins o zi ciudat de bună, dar, într-adevăr, partea asta de București o duce mai bine odată cu baterea în cuie a fluxurilor de trafic; ce să vă zic?

Desigur - dimineața ori la orele cînd lumea pleacă acasă nu întîlnim aceeași lejeritate pe-aici; n-are cum - dar nici nu este mai rău, ceea ce-nseamnă că a meritat; na!

De ce? Uite, pentru că la aceeași oră, Calea Victoriei, unde traficul auto a fost gîtuit pe două benzi, în loc să se sufoce… e mai liberă ca niciodată; iar asta v-o pot garanta că se petrece nu ca titlu de excepție; ci cam în fiecare zi:

… asta pen’ că, în paralel, avem senzaționala Buzești-Berzei, arteră care ne-a schimbat, în nici un an, obiceiurile de trafic; care ne ajută să ocolim centrul; care ne duce rapid și elegant și care a meritat fiecare bănuț și pierderea fiecărei cărămizi vechi din clădirile care-au căzut pentru a putea fi construită.

Matty: una pe zi

O stradă cochetă - Sfântul Ştefan

scris de Ando

Imi place nespus această strada. Când vreau să scap repede de viermuiala zgomotoasă a zonei în care locuiesc, traversez Mihai Bravu, o iau uşurel pe străzile lăturalnice - Căluşei şi Pop de Băseşti - şi ies la Foişor de unde, în câteva minute, ajung la Parcul Pache.

De aici, de la colţul cu restaurantul “Izvorul Rece”, începe strada Sfântul Ştefan.

Nu-i o stradă lungă. Dacă-ţi pui minţile, ajungi în cel mult 15 minute la celălalt capăt, care dă în Calea Călăraşi.

Dacă însă o iei agale, te opreşti, o cercetezi, treci de pe un trotuar pe altul, ai parte de multe momente de desfătare, mai ales sâmbăta şi duminica când circulaţia auto se potoleşte.

Lucru interesant şi plăcut: strada asta are la ambele capete câte o oază de verdeaţă. La un capăt, e cunoscutul Parc Pache, amplasat în cercul unde se întâlnesc cele trei bulevarde Carol I, Pache Protopopescu şi Ferdinand.

La celălalt capăt, e părculeţul cu tei bătrâni, din mijlocul piaţetei alungite care se formează de lângă biserica Sfântul Ştefan.
Să poposim un pic mai mult aici cu imaginile, pentru că merită.

Şi mai avem un părculeţ: cel amenajat cu locuri de joacă pentru copii - Parcul Popa Soare - din piaţeta Nicolae Dabija, acolo unde ajung şi străzile Plantelor şi Avram Iancu.

Ca să nu mai spun că (aşa cum e, de fapt, mai toată zona) însăşi strada Sfântul Ştefan este, chiar ea, în cea mai mare parte, bordată cu mulţi arbori.

Scăpate “pe ultima sută de metri” de spaima demolărilor ceauşiste, cartierul Mântuleasa, deci şi strada de care vorbim aici, au fost, deocamdată, destul de ferite de intruziunile stridente din metal şi sticlă care au pocit alte cartiere. Aşa se face că, şi acum, pe Sfântul Ştefan întâlnim, pe viu, acea armonioasă atmosferă şi diversitate a vechilor cartiere bucureştene: bloculeţe cochete, nesfidătoare ca dimensiuni şi amplasament, case trainice, ridicate de oameni cu stare, cu sau fără etaj, cu sau fără curte…

… cu nelipsitele copertine, felinare şi ornamente, cu ferestre fie expuse generos, fie protejate cu feronerii alambicate şi câte şi mai câte.

Iar dacă ai de gând s-o apuci şi pe străzile laterale - Plantelor sau Mihăileanu, Popa Soare, Dr. Burghelea sau Avram Iancu, atunci trebuie să-ţi rezervi destul timp pentru că - vă asigur - ai multe de văzut!

O stradă cochetă - Sfântul Ştefan este episodul XXIII din seria Plimbări în Bucureşti; lista episoadelor - aici

Matty: una pe zi

big limo fail 5

Amenințarea Statului Islamic e mai aproape decît credeam noi.

Frați români, stați de veghe.

alte limuzine - aici.

trezim copiii: ziceam că mă bucur

… ziceam să vă dau și eu o veste bună, dar n-a fost să fie! Ziceam să vă arăt că în fața băncii Unicredit Țiriac din Victoriei nu se mai cerșește - ceea ce, în sine, e adevărat!

…. dar scurtă-mi fu bucuria cînd îi văzui pe copiii din zonă iar printre mașini, la semafor, cerșind. N-au plecat; s-au relocat, cum se zice…

În poză, stau și se joacă. Dar îi găsiți pe-acolo, negreșit. Eu i-am găsit luni, la prînz.

Repet şi vă rog: dacă vedeţi un cerşetor cu un bebeluş (dormind sau nu) în braţe faceţi repede o poză cu mobilulAr fi grozav dacă aţi sesiza direct situaţia la Protecţia Copilului (ca să fie cît mai multe reclamaţii de la oameni diferiţi) dar, dacă nu vreţi asta, trimiteţi aici pozele (nu uitaţi data şi locul exact) şi scriem noi la D.G.A.S.P.C.

Adresa noastră este simplybucharest@outlook.com. Adresele şi telefoanele Direcţiilor de sector sînt aici.

—————————————-

„Trezim copiii“ este o iniţiativă cetăţenească şi particulară lansată de Simply Bucharest şi nu este afiliată nici unei organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale. Oricine poate contribui cu fotografii, informaţii, acoperire media. Oricine poate prelua, susţine şi promova subiectul.

anunțuri pentru oameni răi

o luptă-i viața! … deci, te lupta!

Și… în București… dă-i și luptă, neicușorule!

Că ai cu ce să te lupți - cu șoferul, cu pietonul, cu rîul, cu ramul: toți, dușmani ți-s.

oameni răi, maică, peste tot.

Matty: una pe zi



despre ce se mănîncă în Bucureşti - şi cu ce se mănîncă Bucureştiul.

acasa

detalii si contact

harti si scheme

linkuri si prieteni

autori si articole

vorbim despre...

550 555 Alexandru Dinu ando anii 90 arhitectura biciclete blog caricaturi C D Mocanu civilizatie cofetarie covrigi cultura cumparaturi fast food fun general guest post internet istorie magazine masini Matty Mic.ro patiserie plimbare porcarii porcarii imense poze presa primarie prostuar radio restaurante shaorma strazi tampenii timpenii trafic transport public trezim copiii una pe zi uratenii uritenii

comentarii

arhiva

cele mai