despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

prin fundături XXV

de Ando și HM

Mergem azi să ne plimbăm la sud de Unirii; luînd-o pe Șerban Vodă, dăm în preajma liceului Șincai de intrarea Ion Pușcariu:

 

… din intrarea asta – n-ai crede! – se mai face o stradă-n buclă, numită Vuetului. Amîndouă se-nfundă-n dealul pe care se aflase spitalul de „dermato-venerice”

Merită pomenită – de ce nu? – și străduța Borodești, care pleacă din Lînăriei, pentru a se-ntoarce tot acolo, cîțiva pași mai departe. Cu tot cu treptele ei prăpădite, ce urcă-n Candiano-Popescu.

Ne ducem oleac’ și-n zona Gramontului – că tot am fost mai demult spre 11 Iunie – aici, din strada Slobozia se face fundătura cu aceeași nume, dar și străduța Gheorghe Munteanu Murgoci, al cărei nume-i mai lung ca strada însăși; nu-i fundătură, ci tot un covrig care se-ntoarce, două case mai încolo, din strada din care-a plecat…

… urcăm, în sfîrșit, din vale: sus, spre Filaret, dăm din strada Cuțitul de argint de strada botezată după sergentul major Ilie Ancuța. Aici găsim un ansamblu locuințe încîntător, străjuit de-o poartă frumoasă, cu-n scuar mare-n curte. A fost construit pentru funcționari de la finanțe, așa că nu-i de mirare că-i opera lui Statie Ciortan – arhitectul care-a lucrat mult la clădirile publice ale percepțiilor fiscale de odinioară:

Matty: una pe zi

— Ce bine era dacă mă ascultai pe mine și plecam mai devreme?!… Dar tu, nu și nu, că trebuie să fii la ședința comitetului de deszăpezire…

treabă de cacalitate

Nu zic chiar că treaba-i gata…

… e aproape gata; e ca și gata.

o recomandare

… se poate să fie chiar cea mai bună pizza de patiserie din oraș – și se găsește la patiseria din piața Prosper (Sebastian cu 13 Septembrie). Patru lei felia plină, pe un blat gustos și pufos.

Tot aici (nu mereu!) se găsește și o plăcintă cu carne bună.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Matty: una pe zi

— … Nu e bine,… trebuie să exprimi disperarea,… deznădejdea,…. concentrează-te,… gîndește-te, de exemplu, că ești plecat după capsule de sifon…

o zi plină

Bucureștiul a avut parte de-o zi plină, cum nu s-a mai văzut – și frumoasă, în felul ei. Fostul rege Mihai a fost purtat prin oraș, urmat de-un puhoi de oameni. Vremea a fost bună și funeraliile au mers cum trebuie și au impresionat.

Multă lume; și căscînd gura, și lăsîndu-se purtată de emoție. Oamenii au putut să se despartă de rege frumos.

La Palat, covor cald de lumînări aprinse, gardurile-mbrăcate-n mii și mii de flori, coroane aduse și „că trebuie” dar și de cinstire.

Nu poți zice că nu-i așa!

Bătrîni mai tineri ca regele, plînși; și copii care – cu candoare – au lăsat cîte-un bilet, au adus o jucărie, o floare.

din zbor

Nu-i rea lauda asta de sine, de pe punga de napolitane: „produs în Timișoara de peste 20 de ani”…

 

… fiindcă napolitanele astea – Joe – dinainte să fie preluate și produse de Nestlé – au fost una din cele mai bune lucruri făcute-n Țara noastră după Revoluție. Se numeau Joe I.B.C. și cele cu vanilie se vindeau în ambalaj albastru și cele cu cacao-n ambalaj auriu. Pe sfîrșit de ani ’90 erau delicioase. Și – tot pe-atunci – napolitanele glazurate Dănuț (marcă tradițională, încă de pe vremea industriei socialiste) făceau toți banii; nu le-am mai văzut apoi pe nicăieri.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Case căzute 202 – Str. General Ernest Broșteanu 4 și 6

La doi pași de Calea Dorobanților: casele astea două au ceva loc în spate, deci merită s-apară ceva mare și frumos în locu’ lor.

mai multe despre Case căzute

Matty: una pe zi

— Ecoule, fii atent cum răspunzi. Acum o să strige tovarășul director!

dar chiar traversați cu încredere.

Ne aflăm pe strada Sebastian, în dreptul fostei întreprinderi Vulcan, unde se ridică azi blocuri noi de locuit.

Aici e o trecere de pietoni nenorocită, deoarece nu e iluminată.

Nici unul din felinarele de pe o-ntreagă jumătate a străzii nu funcționează.

Sînt vreo șapte felinare-n șir care nu funcționează de săptămîni bune.

Seara nu vezi niciodată cum trebuie pe cei ce se-apucă să traverseze.

Și – din păcate – șoferii cam aleargă pe-aicea.

Detalii—