Matty: una pe zi

orașul pentru oameni îl fac oamenii.

… a fost o sîmbătă frumoasă. Soare, cald, liliacul a-nflorit; privighetoarea nu știu dacă mai cîntă, dar de frumos, în oraș era frumos. Am redescoperit cum Bucureștiul e încîntător acuma, cînd totul explodează verde.

Sîmbătă orașul a fost plin de bicicliști. După-amiaza s-au strîns și au făcut un marș, sub deviza „vrem un oraș pentru oameni”. N-am fost la marș - nu cred în marșuri și nici în oameni care se strîng laolaltă. Cred în oameni care se poartă ca oamenii 365 de zile pe an - atît. Dar am fost prin oraș; sințeam nevoia să mă dau, în largul meu, cu bicla cîteva ore. Ba chiar, mai apoi, am avut treabă și cu mașina - și-am stat cuminte să aștept să treacă bicicletele…

Mi-a plăcut. N-am văzut atîția bicicliști în București niciodată. Mici, mari; ageamii, cicliști - dar mai mult decît altceva, cetățeni; oameni.

Orașul pentru oameni deja se face; și se face pentru că… se schimbă încet singur, prin voia oamenilor.

Știți bine că știu că-s și uscături printre bicicliști; dar în sîmbăta asta nu m-am uitat decît la oameni - și a fost frumos să-i văd.

din presa vremii

venea Primăvara și-n Aprilie ‘46 - și am spicuit vreo două materiale mai… de sezon.

Matty: una pe zi

din zbor

e bine că avem instrucțiuni de folosire, dar nu știm…
  • dacă consumul excesiv de aghiasmă dăunează grav sănătății?
  • dacă pentru o viață sănătoasă, trebuie să consumăm minimum doi litri de aghiasmă pe zi?
  • ingredientele și valorile nutriționale?
  • conține alergeni?

sau… crede și nu cerceta?

poza - de la Ando

Matty: una pe zi

spam cu restograf

primesc, desigur, multe mesaje pe care nu le-am cerut. Le șterg și blochez adresele; scap de unii și dau de alții.

Azi, primii un spam de la restograf - altminterea, site cu pretenți:

… la coș.

Case căzute 25 - Bd. M-șal Averescu 52 (Triumf)

scris de Ando

La mai puţin de 200 de metri de Arcul de Triumf şi de intrarea în parcul Herăstrău, pe bd. Mareşal Averescu nr. 52 se află această clădire care o periodă lungă de timp, înainte de 1989, a găzduit unul din magazinele alimentare de elită ale capitalei.

N-am urmărit şi nu ştiu când a devenit restaurant-braserie, apoi când a fost abandonat, dar acum se află în starea din imagini, deşi - ca vad - zona e una de invidiat.

Matty: una pe zi

O comemorare

scris de C. D. Mocanu

Se vor împlini anul acesta în ziua Sfinţilor Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa Elena (21 mai), 75 de ani de la trecerea spre cele veşnice a lui Iordache Minciulescu (1866 - 1940). Numele acestuia ar fi rămas puţin sau deloc cunoscut (deşi este strâns legat de istoria Căii Şerban Vodă între Bdul. Mărăşeşeti şi Liceul Gh. Şincai) dacă nu s-ar fi aflat în miezul unei afaceri dâmboviţene de restituire a unor proprietăţi imobiliare. Negustor destoinic, fruntaş al breslei, a agonisit cu pricepere şi multă muncă un patrimoniu considerabil.

Anuarul Bucureştilor pe anul 1906, ediţia XVI, publicat de Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, S-sor Ion St. Rasidescu, str. Doamnei 16, Bucureşti îl menţionează pe Iordache Minciulescu ca fiind proprietarul unei cârciumi aflate pe Calea Şerban Vodă nr. 121, unde acesta avea şi domiciliul.

A fost implicat activ în politica liberală. În timpul mandatului de primar al lui Emil Petrescu (21 martie 1914 - 5 ianuarie 1920) îl găsim ocupând funcţia de consilier comunal din partea Partidului Naţional Liberal, alături de personalităţi ca Vintilă Brătianu, Ştefan Burcuş, Alexandru Donescu şi C.F. Robescu.

Componenţa Consiliului Comunal a fost preluată din Anuarul statistic al oraşului Bucureşti pe 1912 şi 1913, Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii, Strada Regală nr. 19, Bucureşti, 1914 şi din Anuarul statistic al oraşului Bucureşti pe anii 1915 - 1923, Tipografia Curţii Regale F. Göbl Fii, Strada Regală 19, Bucureşti, 1924.

La începutul anilor ‘20 devine membru al Senatului României ca senator de Ilfov, demnitate în care va fi apoi reales de mai multe ori.

S-a aflat la originea a numeroase acte de binefacere în favoarea celor nevoiaşi, a unor şcoli şi a unor biserici.

A încetat din viaţă la vârsta de 74 de ani. Dispariţia lui Iordache Minciulescu, figură importantă a vieţii economice şi politice bucureştene nu putea trece nemarcată de presa vremii.

„Moartea lui Iordache Minciulescu

Importante legate pentru instituţiuni de binefacere

În ziua de Sft. Constantin şi Elena a încetat din viaţă Iordache Minciulescu, mare comerciant din sectorul de Albastru, fost senator, fost consilier comunal.
Decedat în etate de 72 de ani, defunctul era una din figurile cunoscute ale vieţei Capitalei din ultimele decenii.

A fost condus Joi d.a. la cavoul în formă de biserică din cimitirul Bellu, de un mare număr de prieteni şi cunoscuţi.
Şi-a început activitatea în 1888 pe când nu avea decât 25 de ani şi a fost constant în părerile sale până când s’a stins din viaţă. În consiliul comunal dintre anii 1914 - 1919, prezidat de Emil Petrescu, a fost consilier comunal, iar la 1919 pentru prima dată senator al Capitalei, după care a fost ales încă de patru ori în Senat.
În cursul acestei săptămâni urmează să se procedeze la deschiderea succesiunei. După cum afirmă apropiaţii săi, şi după cum defunctul şi-a exprimat dorinţa încă din viaţă, o bună parte a imensei sale averi a fost testată pentru scopuri de utilitate publică şi de binefacere.
Iordache Minciulescu a lăsat donaţiuni pentru ajutorarea comercianţilor bătrâni şi a copiilor de negustori, pentru creiarea unui spital, pentru ajutorarea elevilor săraci ai liceului Gh. Şincai, pentru şcoli, biserici, etc.
În urma sa rămâne un singur descendent, d. dr. Iordan Şoimu Minciulescu, fost primar al comunei suburbane Şerban Vodă, care, deşi tânăr, prin activitatea sa de până acum a ştiut să păstreze cu multă demnitate numele tatălui său.”

„Deschiderea succesiunii lui Iordache Minciulescu

Nu s’a găsit decât 60.000 lei numerar şi marfă

Terminându-se formalităţile pentru deschiderea succesiunii defunctului Iordache Minciulescu, fost mare comerciant în cartierul Şerban Vodă, senator şi consilier comunal, s’a procedat la punerea în posesie a legatarilor.
După cum reiese din inventarul depus la tribunalul Ilfov, numerarul găsit în casa de bani a defunctului a fost de 60.000 lei (şase zeci mii lei) iar marfa din prăvălie în valoare de 140.000 lei.
Averea imobiliară a fost lăsată parte soţiei defunctului, d-na Elena I. Minciulescu, şi parte finului său Iordan E. S. Şoimu Minciulescu, „pe care l-a crescut şi educat cu iubire părintească”.
O parte din imobile au fost testate Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti după încetarea din viaţă a d-nei Elena Minciulescu.
Cavoul dela Bellu rămâne soţiei, iar după moartea sa, finului său Iordan E. S. Şoimu Minciulescu.
Dacă domnia sa nu va avea moştenitori, cavoul va trece Camerei de comerţ din Bucureşti care va îngriji să nu fie nimeni înhumat în viitor.”



despre ce se mănîncă în Bucureşti - şi cu ce se mănîncă Bucureştiul.

acasa

detalii si contact

harti si scheme

linkuri si prieteni

autori si articole

vorbim despre...

550 555 ando anii 90 arhitectura biciclete blog caricaturi C D Mocanu civilizatie cofetarie covrigi cultura cumparaturi fast food fun general guest post internet istorie magazine masini Matty Mic.ro parcuri patiserie plimbare porcarii porcarii imense poze presa primarie prostuar radio restaurante shaorma strazi tampenii timpenii trafic transport public trezim copiii una pe zi uratenii uritenii

comentarii

arhiva

cele mai