Uzina de dume

știți bine - fieștecare stație de radio dă ce-are mai bun în programul său de dimineață. Aici se strîng ancorele, aici se comentează știrile de ieri, aici sînt ascultătorii care șed docili, în mașină, ducîndu-se-n treburile lor.

Așadar, dimineața e bătaia mare; dacă-n timpul zilei multe stații radio n-au nici măcar animatori, dimineața toate au pe cineva în stare măcar să citească starea vremii, horoscopul, pagina-ntîi din Libertatea și să facă o glumiță. Iar pe lîngă vorbele stupide avem și muzica prost aleasă, nepotrivită începutului de zi.

Ce trist! - nici acum, în anul 2015, matinalul de radio nu a putut trece de preluarea subiectelor din presa de dimineață. Matinalul nu lansează, nu propune idei și subiecte: doar comentează - cu sau fără inspirație - ce au spus deja alții…

Niciodată n-am putut asculta vreun matinal celebru - fie el cu Buzdugan și Morar, fie el cu Huidu și Găinușă, fie el cu Dobrovolschi și Craioveanu - toate erau la fel de îngrozitoare. De fapt, dimineața, în afară de Radio România și de - scuzați - Dance FM, nu pot asculta nimic; îmi strică toată ziua.

Și totuși, de ceva vreme mi se întîmplă - prizonier în fluviul de mașini ce se scurge leneș prin oraș - să dau pe un post de radio mai puțin cunoscut, pentru un matinal numit Uzina de dume. Îl găsiți pe 88 MHz - unde stația de radio clujeană Impuls are frecvența în Capitală. Impuls e singurul radio din provincie care emite și aici, la noi. Uzina de dume sună un pic altfel decît matinalele bucureștene; e ca o gură de aer proaspăt, știți. Nu-i prima dată cînd o stație locală e mai bună ca una care dă ora exactă.

Case căzute 19 - Bd. Lascăr Catargiu 58 și 58 A

Mie, bulevardului Lascăr Catargiu tot Ana Ipătescu îmi vine a-i zice; dar nu despre asta vorbim azi; ci despre casele de la numerele 58:

… și 58 A:

… se află fix în buza Pieței Victoriei, în stația autobuzului 300. Ce e-n spate pe-acolo, e interesant.

mai multe despre Case căzute

Matty: una pe zi

aparențele înșală

N-am văzut vreodată o campanie de comunicare de-a autorităților publice care să aibă vreun impact; care să arate clar ce se vrea de la cetățean. Doar afișe și panouri urîte puse peste tot.

Ca ăsta:

„Aparențele înșală” - zice panoul. Las de-o parte faptul că nu prea pricep care-i chichirezul mesajului, dar recunosc că aparențele într-adevăr înșală; de fiecare dată cînd îl văd pe cetățeanul contrabandist, mă gîndesc că e solistul grupului vocal-instrumental „Voltaj”.

7 mașini vechi - LVI

Începem episodul 56 cu o descoperire grozavă a lui Ando:

Nu-i Mozvici! E… Ford Prefect (și nu acela din „Ghidul autostopistului galactic”)! Nu credeam să avem așa ceva în serialul nostru. Mașina e din 1956.

Mai jos, încă un Ford, scos din colecția lui Cristian Malide.

Poza e din anii ‘70, mașina era înmatriculată aici - și modelul… modelul care e?

Nu-i singura ghicitoare; Paul Ioan Pârlea se întreabă - și noi cu el - ce avem aici:

Dacă tot am avut episodul cu amintiri despre mașini vechi… din ziare vechi, să mai vedem un Karmann Ghia!

…iar un DS nu e niciodată în plus, cînd vrem să admirăm linia unei mașini…

Ando - tot el - a pozat și frumusețea asta lungă și joasă; Morgan:

… dar și un Ponton care… care poate nu-i terminat.

Încheiem cu două Corvette-uri; cea galbenă e de la Ando și cea roșie de la Paul:

… iar eu n-am pozat nimic; doar am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea-așa.

(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate - aici)

Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie.

Matty: una pe zi

Vitan – felurimi (III) Grabowski şi Siaroff

scris de C. D. Mocanu

Precizare: Acest articol se bazează pe documente şi în mică măsură pe amintiri personale.

În numărul 4 de sâmbătă, 30 ianuarie 1882, Monitorul Comunal al Primăriei Bucuresci publică procesul verbal al şedinţei Consiliului de Hygienă şi de Salubritate Publică din ziua de 22 decembrie 1881 desfăşurată sub preşedinţia doctorului Felix, medic - şef al oraşului şi vicepreşedinte al consiliului.

Astfel a ajuns până la noi povestea a doi oameni îndrăzneţi, cu iniţiativă, care vor să dezvolte o afacere dar li se opun, nu atât legea, cât mai ales mentalităţile şi limitele celor investiţi cu puterea de decizie.

La al doilea punct din ordinea de zi „D. Vice-preşedinte arétă că dd. Alex. Grabowski şi Hristo Siaroff aŭ cerut voe Primăriei să înfiinţeze o fabrică de parfumurĭ, săpun de lux şi săpun de rufe în calea Vitan No. 1 , că spre înlesnirea lucrărilor Consiliuluĭ şi pentru a nu se întârᶁia resolvarea cerereĭ; a rugat pe d-niĭ medicĭ aĭ culoriĭ de Albastru a cerceta localitatea şi a’şi da avisul; ast-fel s’a priimit relaţiunea d-lor prin care arată că în apropierea localităţiĭ ar fi locuinţe şi că ar fi de părere a nu se da voe.”

Iată deci că avizul medicilor comunali din culoarea de Albastru nu permitea înfiinţarea fabricii. Cuvântul acestora cântărea greu şi nimeni nu punea la îndoială corectitudinea şi legalitatea opiniei exprimate. Şi cu toate acestea preşedintele de şedinţă, vestitul medic dr. Iacob Felix analiza situaţia ceva mai nuanţat.

„D. Vice-preşedinte ᶁice că din parte’i ‘şi permite a nu fi de opinia comisiuneĭ, căcĭ décă administraţiunea va fi tot atât de aspră ca şi comisiunea, vom ajunge ca nici o industriă sau meseriă să nu mai existe la noĭ. D-sea are alte ideĭ despre igiena publică, trebuie maĭ ântêiŭ să avem ce mânca şi apoĭ să facem exces de curăţeniă. Locul unde voesc aceştĭ domnĭ a stabili fabrica este afară de şoseaua încongiurătóre a oraşului şi de şi icĭ-colea maĭ sunt locuinţe, ele ênsă sunt prea rarĭ. Apoi pe cât vedem din declaraţiă, acolo se va lucra săpun cu seŭ topit aiurea şi fără a avea deposit de seŭ; nu vede d. Felix unde ar fi pericol pentru igienă, căcĭ numaĭ topirea seuluĭ şi depositele de seŭ crud alteréză atmosfera. De aceea d-sea e de părere că în aceste condiţiĭ, şi dacă vor lucra petiţionariĭ pe o scară mică n’ar fi bine a li se pune pedicĭ.”

Schimbul de argumente se înteţeşte şi dr. Penescu aduce în discuţie precedentul „d-luĭ Flesch de la Colentina pentru care am pus condiţiunĭ d’a avea puţuri absorbente, d’a nu lucra săpun prost şi lucrul a ajuns a fi din contra, ba âncă chiar topirea seuluĭ se prepară acolo. De aci apoĭ este infecţiunea cea maĭ mare pentru locuinţele şi grădinele din faţa fabriciĭ.” Domnia sa „nu ar fi contra înfiinţăreĭ fabriceĭ de la Vitan, dar aduce aminte că acolo maĭ există o cherhana care e fórte infectă şi d-sea e de părere a nu se împiedica comerciul, dar trebuie să luăm mari precauţiunĭ în casul d’a se aproba înfiinţarea unor asemenea fabricĭ.”

Doctorul Felix îşi continuă însă nesmintit raţionamentul şi „observă că d. dr. Penescu să nu confunde douĕ lucruri într’una, una e darea uneĭ concesiunĭ şi alta e modul cum se va controla observarea regulamentelor. De aceea în ce privesce fabrica d-lui Flesch, dacă d-luĭ nu s’a ţinut de condiţiunĭ, avem legĭ care permit închiderea fabriceĭ, dacă Consiliul aprobă să mérgă acolo o comisiune, să observe dacă d. Flesch a călcat condiţiile de salubritate, însă nu resultă necesitatea a se opri şi alţiĭ a’şi face stabilimente industriale. Apoi d. Flesch lucréᶁă pe o scară întinsă, petiţionariĭ d’astă-ᶁĭ voiesc a lucra pe o scară mică şi nu e bine să fim aspri cu miciĭ meseriaşĭ când nu există o necesitate absolută. Prin urmare repetă şi acum că trebuie a i se impune orĭ-ce condiţiĭ de curăţenie, dar să nu oprim înfiinţarea fabriceĭ.”

Se argumentează şi necesitatea respectării cu stricteţe a regulamentului aşa cum este el dar şi posibilitatea „ca el să fie maĭ dulce pentru asemenea micĭ industriĭ.” Doctorul Varlam susţine cu insistenţă că regulamentul nu poate fi comentat.

În ultima sa intervenţie „D. Vice-preşedinte observă că dacă legiuitorul ar fi voit ca regulamentul să se aplice aşa cum crede d. dr. Varlam, nu ar fi prevĕᶁut ca Consiliul de igienă să aviseze asupra cererilor de înfiinţărĭ de asemenea fabricĭ. Prin acésta dar se lasă facultatea d’a aprecia în limitele regulamentului importanţa igienică a fabriceĭ şi locul pe care are a se înfiinţa.”

Dezbaterile se încheie cu opinia doctorului Teodorescu care luând „în consideraţie că populaţia e limitată spre partea unde voesc reclamaţiĭ a înfiinţa fabrica, în considerare că eĭ vor lucra cu seŭ topit aiurea, ceea ce e un avantagiŭ mare pentru igienă, e de părere a li se da concesiunea pe un termen limitat de 5 anĭ cu obligaţiune d’a se supune regulamentuluĭ respectiv”

„Consiliul unindu-se cu părerea d-lui dr. Teodorescu opinéză ca să se permită înfiinţarea unei micĭ fabrici de săpun pe termen de 5 ani, care va lucra cu seŭ topit în altă parte fără a avea deposit de seŭ brut în curtea fabriceĭ.”

Astfel, o decizie înţeleaptă, echilibrată, bazată pe argumente de bun simţ a făcut posibilă apariţia unei noi afaceri „în gura” Vitanului. Auspiciile sub care aceasta demara nu erau dintre cele mai bune. La câteva sute de metri, pe Calea Dudeşti, funcţiona de mulţi ani fabrica de săpun a lui Costache Zamfirescu şi a fiului său Toma. Aceasta folosea o tehnologie modernă şi utilaje cu productivitate ridicată având o gamă de produse mult mai bogată decât cea propusă de Grabowski şi Siaroff: săpun de rufe, săpun de toaletă, glicerină, lumânări şi săpunuri speciale. Concurenţă straşnică! Greu de crezut că cei doi nu ştiau dar cum sub soare este loc pentru toţi, se pun repede pe trabă. Să nu uităm, primiseră aprobarea Consiliului de Hygienă şi de Salubritate Publică la sfârşitul anului 1881.

Sub marca „Flora României” fabrica de săpun „Grabowski & Siaroff Fabricanţi Bucuresci” participă, în 1882, la Expoziţia Agricolă şi obţine o medalie de aur. Producea „Specialitatea Săpunului de Toaletă, după sistemul modern, fabricat din substanţe fine, nevătĕmătóre pieleĭ” şi „Săpun Progresiv Român, un săpun pentru spălatul rufelor fără a le ferbe, în mod economic, prin urmare, conservându-le pentru curăţitul petelor de orĭ-ce natură.” Din depozitele aflate în buricul târgului, pe str. Şelari nr. 13 şi pe str. Soarelui nr. 4, produsele erau distribuite spre „vînᶁare la tóte magazinele de prima ordine”.

Lucrurile păreau să meargă bine. Reclama din fotografie a apărul în Carte de adresse a Bucurescilor, a 2-a ediţie, editura tipografiei „Românul” Carol Göbl, str. Dómneĭ 14, Bucuresci, 1883.

Nu ştiu dacă cei doi fabricanţi au ajuns să solicite prelungirea termenului pentru care au primit aprobarea de funcţionare. Cel mai probabil timpul s-a grăbit şi nu au mai apucat să o facă. Viaţa îşi vedea de drumul ei şi atât Grabowski & Siaroff cât şi Zamfirescu se vor confrunta curând cu o concurenţă autentică.

În 1883, pe Şos. Colentina din suburbia Sf. Ion Moşi, vienezul Iulius Hoffmier pune bazele celei mai mari şi mai moderne fabricii de săpun. Se va numi până la dispariţia ei survenită în 2003 Stella/Stela şi avea să fie prima fabrică de săpun „cu vapor” din Vechiul Regat, adică acţionată de motoare cu abur. Dotarea modermă, mecanizarea principalelor operaţiuni, tehnologiile moderne şi nu în ultimul rând o strategie comercială coerentă fac din fabrica Stella un concurent de temut care preia repede cea mai mare parte din piaţă.

Afacerea lui Toma Zamfirescu a supravieţuit cu mare greutate, în schimb producătorii săpunului Flora României au fost victime sigure.

Iată câteva dintre reclamele fabricii Stella utilizate la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Anul apariţiei este indicat pe fiecare din ele.

În perioada 1883 - 1892 în imobilele din Şos. Vitan nr. 1, amplasate pe colţul din stânga al intersecţiei Şos. Vitan x Calea Dudeşti au mai funcţionat, pentru diverse intervale de timp Secţia 43/39 Poliţie şi permanent Băcănia Alton Herman.

Clădirile, aflate într-o stare avansată de degradare, au fost demolate la începutul anilor ‘60 şi terenul a stat nefolosit mulţi, mulţi ani până în 2008. Alături, pe Vitan la nr. 3, stătea tentaţie în calea însetaţilor, un bufet care avea şi o grădină mică, de vară. Există şi azi. Vizavi, în mijlocul Vitanului, pe o insulă, se afla o Găzărie.
Am marcat locul pe o hartă actuală.

Lucrările de sistematizare a ansamblului de locuinţe „Calea Dudeşti - Calea Vitan - Strada Foişorului”, aprobate prin Decretele Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 26/1988 şi nr. 112/26 aprilie 1989 , nu au modificat aliniamentul părţii stângi a Vitanului (numerele impare), între Calea Dudeşti şi Str. Laborator/Zizin. Traseul străzii a fost extins spre dreapta (numerele pare) şi a fost modificată configuraţia intersecţiei cu Calea Dudeşti.

După 126 de ani alţi oameni îndrăzneţi şi cu iniţiativă, prinşi de avântul investiţional postdecembrist şi de febra construcţiilor cu orice preţ, în dispreţul legii, au făcut ca pe locul fabricii de săpun Grabowski şi Siaroff să apară o clădire hidoasă.

Dacă predecesorii lor au respectat legea dar le-a venit de hac concurenţa, cei de azi, fără să fie stânjeniţi de concurenţă, au nesocotit regulile şi prevederile legale iar acestea i-au răzbit. Există deja o primă hotărâre judecătorească prin care se dispune demolarea hurdubăii.

Oameni şi oameni! Alte vremuri, alte moravuri!

Din caietul grefierului V

Așa cum am promis, de azi începem să publicăm însemnările Din caietul grefierului” care au fost strînse, la un moment dat, într-o cărticică:

Cărtica am primit-o de la Viorel - cel care nu o dată ne-a ajutat cu fotografii și informații - și o publicăm în serial. Mulțumim mult!

(va urma)

Matty: una pe zi

În Bucureşti, în Bucureşti… dar, unde în Bucureşti?

scris de Ando

Să presupunem că sunteţi anuntaţi, pe neaşteptate, că o bună cunoştinţă - în trecere prin capitală - are la dispoziţie aproape o zi întreagă şi - lucru deosebit de important - nemai fi fost niciodată în Bucureşti, vă roagă să-i daţi un sfat, eventual, să-l însoţiţi: unde să meargă, ce-i recomandaţi să vadă în Bucureşti ?

Pentru dificultatea exerciţiului, să presupunem că suntem în afara sezonului “Bucharest City Tour”, deci autobuzele liniei turistice nu circulă, iar la Casa Poporului se desfăşoară un eveniment important şi vizitele sunt contramandate.

Sunteţi, aşadar, pentru o zi, ghid… de Bucureşti! Cum vă descurcaţi?

sursa foto - Dreamstime


despre ce se mănîncă în Bucureşti - şi cu ce se mănîncă Bucureştiul.

acasa

detalii si contact

harti si scheme

linkuri si prieteni

autori si articole

vorbim despre...

550 555 ando anii 90 arhitectura biciclete blog caricaturi C D Mocanu civilizatie cofetarie covrigi cultura cumparaturi fast food fun general gogosi guest post internet istorie magazine masini Matty Mic.ro patiserie plimbare porcarii porcarii imense poze presa primarie prostuar radio restaurante shaorma strazi tampenii timpenii trafic transport public trezim copiii una pe zi uratenii uritenii

comentarii

arhiva

cele mai