despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

pe vremea asta

Blocuri care, la căderea comunismului, n-apucaseră să fie terminate

O plimbare de dimineață prin R. F. G.

Cîteva considerații despre familia contemporană

Pe unde nu mai merg tramvaiele

Prin presa vremii, despre transportul public bucureștean… despre transportul de noapte… și o colecție de caricaturi din seria Una pe zi despre viața călătorilor.

O istorie a Muzeului Militar… tot din presa vremii

De ce nu ne mai trimetem copiii la cumpărături

De ce n-au casele numere

De pe ziduri: adunateamestecate… și iar adunate!

Iarna, la geam

Vedem cum a fost la viscolul din 1954 – și avem și-o completare,

Semafoarele cu buton, o idee aplicată prost și cu dispreț pentru pietoni

Matty

nu te joci.

Case căzute 390 – Str. Delea Veche 2

Imediat ce intri pe strada asta din Popa Nan, pe mîna dreaptă ai o imagine dezolantă; macaralele ce se văd în zare-s ca niște spînzurători.

… pe partea cealaltă, a dispărut căsuța asta de pe colț – ce oare altceva să fie-n locul ei?

 

mai multe despre Case căzute

Matty

O (triplă) recomandare

scris de Ando

Neobosit iscoditor, Reptilianul a adăugat blogului său trei articole care nu trebuie ratate de iubitorii Bucureştiului: spectaculoasa sală de cinema Trianon-Bucureşti cu ale sale două balcoane, apoi o suită de imagini cu interioare din clădirea Institului de Chimie Almentara de la Băneasa, aia de unde i s-a tras pârnaia lui Dan Voiculescu şi, la început de an, fotografii deosebite cu fosta fabrică de trasuri Rieber de pe str. Romulus.

Fotografii preluate de pe: reptilianul.ro

de plăcere la Sinaia

Oricît de mică, o plimbare la Sinaia rămîne o bucurie; o plăcere: nu știu de ce nu-mi iese din cap vorba rămasă de la Caragiale despre trenul ce-i ducea pe vilegiaturiști aici – „trenul de plăcere”.

Azi mergem cu mașina și ne plîngem că ședem în coloană; și cînd ajungem la munte ne plîngem iar că n-avem unde să parcăm.

Dar pentru cine nu se plînge – că-n realitate n-are de ce – Sinaia e un loc minunat, pe orice anotimp.

Ajunși la ceas tîrziu în orășel, mult după ce bucureșteanul eliberase deneul, am intrat într-o poveste: zăpadă albă, curată, mii de lumini frumoase; Bobocul s-a frecat bine la ochi: „aici chiar ar putea sta Moș Crăciun!”

Da, e lume – și jos, și sus – dar e loc pentru toată lumea: și vedem, pentru a nu știu cîta oară, că acolo unde atmosfera e plăcută, deschisă, relaxată și civilizată chiar și oamenii își aduc aminte că-n sinea lor așa-s și ei.

Ce plăcere să te plimbi printre brazi, să deschizi potecă prin zăpada ne-ncepută, să tragi aer tare-n piept și să uiți – un pic! – de mască… iar mai apoi să-ți întinzi oasele la căldură și să știi că și mîine tot asta o să faci!

Că tot îl ținem pe Eminescu azi, i-am făcut o poză-n parc, cu cușmă de zăpadă.

toate vacanțele noastre – lista episoadelor

Matty

o măcelărie bună

Îi zice „The Meat Shop” și – deși-i libaneză – are și porc, stați liniștiți.

Totu-i bun aici. Locul: pe Banu-Manta 1, la intersecția cu Titulescu, pe partea cu Primăria.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Case căzute 389 – Str. Bihor 1

Unind Plevnei cu Dinicu Golescu, strada Vespasian e una dintre cele mai interesante străzi din orașul nostru, poate și fiindc-are un mic urcuș. Zona e de luat la picior.

La intersecția cu Bihor, o veche prăvălie

mai multe despre Case căzute