la orice statie de metrou te duci la ghiseu si ceri (gratuit) o harta turistica a metroului din Paris, pe care sunt marcate si principalele obiective turistice (acesta ar trebui sa fie primul pas pe care il faci cand ajungi la Paris)

statiile de metrou sunt f dese, iar cele 14 magistrale impanzesc (la propriu) centrul parisului si nu numai

doar pe liniile 6 si 2 exista portiuni unde metroul iese la suprafata si poti vedea cladirile si strazile superbe ale Parisului (nu central), chiar poti face cu un singur bilet (1 euro si ceva) un `traseu` din statia `Charles de Gaulle` (la arcul de triumf) cu 6 (prin sud) pana la `Nation` si de acolo intoarcere cu 2 (prin nord) la `Ch de Gaulle`

este tot ce ai nevoie (harta) si, poate, sa stii ca unele distante sunt f mici si merita sa te deplasezi si pe jos, mai ales central (arcul de triumf, champs elysee, luvru, notre dame, turnul eiffel etc – plimbare de cateva ore)

important de stiut ca biletele cumparate la metrou (mai ieftine daca iei 10 de-o-data) sunt valabile si pe autobuze, pe tren (RER) sau tramvai (T)

bon voyage

Pentru benzi unice putem incerca; Iuliu Maniu, Dr. Taberei, Unirii se pretează. Pe Elisabeta cică e bandă unică, dar cine-o respectă?

Of! am petrecut juma’ din timpul de la Paris blestemînd toţi anii noştri de comunism. Ar fi trebuit să fim, acum, aproape la fel de civilizaţi ca şi ei; şi nu-ncepusem deloc rău secolul trecut…

@Hero.net: cu-n articol bun - ca să zic aşa - eram dator!
În RER, sincer, am fost ocupat să număr gunoaiele aruncate pe lîngă terasament: pînă-n oraş am văzut vreo trei…
Mi-a plăcut combinaţia internă de RER + metro; RER, care are staţii mai rare şi taie oraşul în lung şi-n lat pe trasee luungi, şi metroul, cu staţii dese - totul e foarte eficient.
Mi-a plăcut curăţenia şi eficienţa cu care e păstrată. Hai să-ţi zic ceva: într-o zi obişnuită, de Bucureşti, cînd îmi las maşina la Unirii (şi locul acela secret de parcare e pe Magistrală de la Horoscop în jos, pe la Sf. Spiridon) şi merg pe jos, ajung cu pantofii plini de praf, de noroi, de mizerie. După kilometri şi kilometri făcuţi pe jos prin Paris adidaşii mei au rămas albi-albi-albi. Şi am prins şi ploaie. Şi am mers şi prin parcuri, pe unde aleile nu sînt asfaltate. N-am văzut coşuri de gunoi pline. N-am văzut cîini vagabonzi. Am văzut pe toată lumea aruncînd cu naturaleţe chiştoacele pe jos - dar, nu ştiu cum naiba! - n-am văzut chiştoacele zăcînd pe jos.

Despre transport… ar trebui să scriu separat. Sînt multe de spus şi niciunele aplicabile la noi…
Sînt enorm de multe maşini mici, compacte şi puţine jeep-uri. Scutere, biciclete - multe… Iar sistemul public de-nchiriat biciclete e genial!
Transportul de suprafaţă mi s-a părut eficient: se circulă mai repede decît în Bucureşti, staţiile sînt mai dese şi sînt amplasate fix unde e nevoie de ele - şi nu la 200 de metri de intersecţii şi de ieşirile de metrou. Reţeaua lor stradală se pretează la folosirea sensurilor unice şi la stabilirea benzilor separate pentru autobuze şi taxiuri - iar la noi nu; asta e!
În autobuz te urci prin faţă şi cobori pe la mijloc (nu prea am văzut autobuze cu uşi în spate). Autobuzele mai toate sînt Iveco Citelis - ca troleibuzele noastre. Pe liniile aglomerate sînt autobuze articulate - şi se descurcă admirabil în trafic şi pe străzile-nguste. Au şi linii scurte, care funcţionează pe segmentul mai aglomerat al unui traseu lung. Culmea e că nu au multe linii de autobuz - pînă-n o sută.
N-au troleibuz şi cred că au doar vreo cinci linii de tramvai.

N-am condus prin Paris, deşi mi-aş fi dorit. Am urmărit şi traficul în zi de lucru - da, e aglomerat; dar e fluent, se merge, chiar şi încet.