despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

limitele oraşului

se zice că-i mai uşor să cîştigi un client nou decît să recîştigi un client vechi – pierdut.

Cam aşa-i treaba şi cu transportul public. Cine-a apucat să-şi vadă fundul în maşina mică nu şi-l mai pune cu uşurinţă pe scaun, în tramvai.

Şi nu-i nici o ruşine. De cînd pînă cînd e greşit să-ţi doreşti confort, civilizaţie, siguranţă?

Prima idee: oamenii vor lucruri eficiente şi respect.

Transportul nostru nu e nici eficient, nici prietenos, nici rapid. Într-un ambuteiaj, interesul poliţiei rutiere sosită în intersecţie e să fluidizeze traficul autoturismelor; întîi vor le vor scoate pe acestea, şi apoi se vor ocupa de tramvaie şi de autobuze! De cîte ori nu v-a făcut semn un poliţist s-o luaţi pe linia de tramvai ca să îi eliberaţi lui intersecţia?

Fiecare zece secunde în plus pierdute de călător sînt o jignire. Şi călătorul e jignit sistematic. Mai nou, e pus să stea cu minutele în staţie, la urcarea în autobuz, ca să îşi valideze cardul sub ochii unui controlor, la prima uşă. Asta e o măgărie, e o tîmpenie. Mai ales că în Bucureşti niciodată nu îţi poţi valida cardul cum trebuie din prima încercare. Ba piuie aparatul, ba nu; ba te pune să repeţi validarea cardului; ba dă o eroare – şi aşa pierzi timp, aşa te enervezi; şi aşa te convingi că nu are rost să mai foloseşti transportul public.

A doua idee: oamenii vor legături simple şi comode.

Am mai vorbit de felul în care legăturile între mijloacele de transport sînt îngreunate de amplasarea tîmpită a staţiilor. În ziua de azi nu mai poţi sări dintr-un tramvai într-un autobuz. Staţiile sînt depărtate – aproape întotdeauna ai de mers, traversînd regulamentar, vreo 200 de metri de la tramvai la autobuz.

Oare dacă am lăsa autobuzele să oprească în refugiul de tramvai ar fi mai bine? Nu neapărat; în plus, troleibuzul nu poate fi făcut să meargă pe linia tramvaiului. Cred, pur şi simplu, că toate staţiile trebuie să fie acolo unde e nevoie de ele: la trecerile de pietoni, la intersecţii – nu la nu ştiu cîţi zeci de metri de acestea.

A treia idee: punctele de interes s-au schimbat.

Se vorbeşte de sisteme park & ride, de cît de simplu e ar fi pentru cineva să-şi lase maşina la intrarea-n oraş – şi apoi să se fîţîie cu transportul public. Teoretic, aşa e. Dar priviţi cu atenţie locurile pe unde lumea intră şi iese. Uitaţi-vă – de exemplu – la microbuzele firmelor care asigură transportul angajaţilor de la firmele din Ilfov. Uitaţi-vă ce balamuc e sus la metrou la Aviatorilor, la Aurel Vlaicu, la Piaţa Sudului, la Păcii dimineaţa – din astfel de locuri se face preluarea oamenilor; aici e nevoie de parcări temporare, de locuri de staţionare.

A patra idee: acum 10 ani, deşi zona periurbană era şi mai puţin întinsă, şi mai puţin populată, transportul public era mai eficient şi mai civilizat!

În anul 2004 funcţionau aproape 70 de linii de autobuz RATB înspre localităţile şi punctele de interes ilfovene. Ce vă spune asta? Că azi, cînd mai avem doar vreo 20 astfel de linii, o ducem foarte prost. Sistemul de linii preorăşeneşti era – înainte de a fi distrus – şi funcţional, şi de încredere, şi civilizat.

Trebuie, cu orice efort şi cost, să revenim la sistemul acesta – azi, cînd legăturile între Bucureşti şi Ilfov sînt din ce în ce mai strînse, lipsa lui e o ruşine.

Oare revitalizarea transportului feroviar, pe reţeaua actuală, chiar e bună? Au Bragadiru, Bolintin, Baloteşti, Voluntari, Glina, Berceni, 1 Decembrie gări? Şi dac-ar avea, unde-ar ajunge trenurile lor, odată intrate în Bucureşti? Au oare chef locuitorii din Jilava, Buftea sau Chitila să folosească azi trenul? Li se mai par locuitorilor de-acolo gările accesibile? Nu s-au obişnuit prea mult cu flexibilitatea transportului rutier, cu uşurinţa de a ieşi în şosea şi de-a face semn microbuzului?

18 comments to limitele oraşului

  • Filip

    Şi eu sunt sceptic pe tema transportului feroviar (proiectul TER). Dar nici liniile preorăşeneşti ale RATB nu mă entuziasmează, aştept mai întâi să devină eficient în oraş şi vedem pe urmă…
    De ce nu ar fi în continuare o soluţie microbuzele?

  • hm

    pentru că sînt înghesuite, nesigure şi se face o evaziune pe ele, mamă-mamăăă.

    şi pentru că ar fi ideal să ai un transport integrat la nivel de mijloace de plată.

  • Filip

    Eventual s-ar putea păstra operatorii privaţi în anumite condiţii de legalitate, siguranţă, confort, în schimbul unei subvenţii acordate pe cap de călător.

  • hm

    nu ştiu. O fi mai eficient să te foloseşti de un sistem public care are deja autobuzele, know-how-ul, infrastructura.

    avem cam de 8 ani transport privat in Ilfov, şi putem să vedem cum merge treaba.
    Civilizate, pînă acuma, îmi par a fi liniile de Periş, de Buftea, de Voluntari, de Jilava – cele care folosesc minibuze.
    La Buftea şi la Voluntari s-au implicat primăriile locale.

  • florin

    Ar mai fi un lucru:taximetristii care asteapta clienti in statiile ratb sau in imediata apropiere a trecerilor de pietoni.La teatrul Masca din Buc.Noi e o adevarata aventura sa traversezi,persoanele mai scunde(in special copii)fiind mascate de taxiurile ce stationeaza chiar la traversare.Si pe la Titulescu-Dr. Felix era cam la fel.

  • hm

    la Titulescu-Dr. Felix pietonii nici nu au timp să traverseze regulamentar bulevardul pe un singur verde, cînd e aglomeraţie…

  • Andrei

    “în plus, troleibuzul nu poate fi făcut să meargă pe linia tramvaiului”

    ou rili?

  • hm

    Mamăăă!
    Ce nebunie e acolo!

    bun, deci se poate si asta.

    (prea multe fire, cabluri, e urat, nu trebuie sa facem asa ceva noi, Doamne fereste)

  • Marea problema este vesnica problema a statului si anume incapacitatea de a adminsitra eficient o companie. In “secunda” in care o companie de stat falimentara cu pierderi cat Everestul trece in administrare privata devine profitabila, eficienta, un model pentru alte companii …
    Asta se reflecta din plin si in privinta companiilor de transport. Sunt prea multe interese pentru ca lucrurile sa fie gandite in beneficiul consumatorului. Noi, consumatorii, suntem ultima preocupare si doar un motiv si un mijloc prin care se directioneaza fonduri. Prea rar se intampla ca interesele financiare ale lor sa se suprapuna cu interesele de consum, ale noastre.

  • Care-s alea 20 de linii RATB peorăşeneşti? Nu sunt nici măcar 20 de vehicule pe ele (bine, dacă nu socotim 780 şi 783 preorăşeneşti… curios, pe astea 2 le ţin la suprapreţ, deşi nu au bază legală). 427, 453 spre Măgurele, 422 spre Chitla, 471 spre 1 Decembrie (fără oprire la Julava!), 402 şi 414 spre Popeşti-Loerdeni, 407 spre Cornetu, 438 spre Bragadiru, 409 spre Afumaţi (fără oprire în Voluntari!), 449 spre Otopeni, 460 spre Mogoşoaia şi 460b spre Buftea (fără oprire în Mogoşoaia). Dintre astea, doar 422, 460, 402 şi, eventual, 449 au un interval de succedare mai de Doamne-ajută restul sunt puse doar de dragul de a avea şoferii pe unde să muncească, iar călătorii deja sunt obişnuiţi cu dubele la 15 – 20 de minute dinspre sat spre Bucureşti şi la ,,pleacă când se umple” (adică 15 oameni pe scuane + 15 în picioare) din Bucureşti (adică la oră de vârf vreo 10 minute, în afara orei de vârf vreo 30 – 40). Nu mai zic că în autobuzul RATB dai de agentul de control care nu te lasă să urci, dar nici nu-ţi vinde bilet, iar case de bilete nu sunt.

  • hm

    Socotii si linii ca 149 – o aberatie, 304 – uneori fantoma…Astea sunt alea 20.

  • Şos. Odăii (pe unde merge 304) aparţine de Bucureşti.
    Dacă e să o luăm aşa:
    – Băneasa S.A. (148, 301) aparţine de Voluntari
    – Carrefour Militari (137) aparţine de Chiajna
    – West Park (137, 236) aparţine de Ciorogâla
    – Cartierul Latin (122) aparţine de Bragadiru
    – Confort City (223) aparţine de Popeşti-Leordeni
    – Gara Progresu (116, 227) aparţine de Jilava
    Pentru astea RATB nu are înţelegeri cu comunele respective, chiar dacă unele în din aceste zone se cară aer.

  • hm

    Să le ia naiba, pe scurt. Dacă trecea centura, era preorăşenească; dacă nu – nu. Aşa era, parcă, treaba mai demult.

    Bine, Carrefour şi West Park sînt mult peste centură.

  • Sunt o groază de localităţi aflate între Bucureşti şi centură: Chiajna, Chitila (parţial), Voluntari, Pantelimon, Căţelu (aparţine de Glina), Popeşti-Leordeni, Jilava (parţial). Localităţile astea ar trebui ataşate la Bucureşti (până în 2005 au avut transport RATB cu linii urbane, tarifate ca atare şi cu intervale de succedare chiar şi de 10 minute), mai ales că unele sunt suficient de dezvoltate să nu simţi că ai trecut din Bucureşti în altă localitate (iar ansamblurile rezidenţiale noi sunt, practic, pe teritoriul acestor localităţi, nu în Bucureşti), însă pe lângă harababura birocratică necesară (numai schimbarea tuturor actelor costă cât costă…), urmează impozite mai mari pentru locuitorii lor, servicii mai scumpe pentru utilităţi, dar şi dispariţia tuturor operatorilor de maxi-taxi. Aşa că nimeni nu are nici cojones, nici interes să facă asta.

  • hm

    Nu ştiu cît ai apucat să mergi cu transportul periurban de prin 97-99 şi pînă la desfiinţare. Linii ca 449 erau mai civilizate ca oricare alta din CENTRU. Puteai să-ţi potriveşti ceasul după autobuzele astea! Veneau şi la 6-7 minute la ora de vîrf.
    Le-am folosit mult şi mi-aduc aminte cu drag de ele.

  • Oarecum off-topic, stii de ce e proasta conducerea unui primar in zilele noastre, fie el de capitala, de judet sau de sat? Pentru ca nu se sfatuieste cu oameni simpli, ca noi, si de incredere, care sa ii arate ce e neinregula, oameni care sa cunoasca trecutul si care sa poata face o comparatie intre acum si atunci, oameni care chiar pot da sfaturi utile unei persoane care poate pune in miscare o anumita idee.

    Oameni ca tine. Oameni ca voi, ca SimplyBucharest.

    Poate ca am eu 16 ani, dar cunosc orasul mai bine decat actualul primar. La ce bun sa avem un nou primar, daca acesta se ocupa de vechile probleme, adicatelea plata iluminatului public (da, e pe bune!) si a rumegusului din centrala termica a orasului (aici deja fac referiri la Vatra Dornei, c-alt exemplu de oras pe care sa-l cunosc mai bine nu exista!).

    Oamenii, aici la mine, isi doresc incalzire prin gaz metan, nu prin sobe cu lemne, vorbind de blocuri. Oamenii vor strazi si trotuare bune calitativ. Vor sa isi poata plimba copilul pe aleile parcului fara sa fie amenintati de caini fara stapan, de caini uriasi cu stapan, dar fara botnita sau de serpi (am intalnit si astfel de cazuri).

    Unul dintre cele mai importante drupuri de rang E din Europa de Vest trece prin Vatra Dornei. Dar ce folos sa iti treaca prin oras, zilnic, mii de camioane si de masini din alte zone ale tarii daca asfaltul este carpit cu caramida si pavaj, iar toti acesti soferi nu au decat o mica parcare cu un tonomat de cafea si-un butic cu tigari si ceva de rontait? De ce nu se face o parcare cu plata si un restaurant langa, un mini hotel si cateva banci pentru relaxare. Sunt convins ca se poate scoate profit de pe urma unui drum european, doar ca nu avem initiativa.

    Sa iti mai spun ca mutarile de pe o cale ferata pe alta, ale garii mari din oras, se pot efectua doar oprind camioanele la bariera si blocand intreaga centura a orasului?

    Ma opresc ca deja nu-mi mai pot verifica cuvintele!

  • hm

    nu e off-topic, ca toate orasele noastre au, in esenta, cam aceleasi probleme.
    Si aceeasi problema cu primarul care nu face ce vrea cetateanul.

    Deocamdata, in general, se pare ca avem cum opri administratia de la cate un proiect nociv.

    Mai e cale lunga sa convingem administratia sa si faca.

  • Vom avea si transport ferovier atunci cand vom fi interesati sa construim tara si nu sa o distrugem/dezmembram.

Leave a Reply to Taraboste Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>