despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Se construiau blocuri, se dădeau case la oameni!!!

Da – se construiau.

A fost o vreme – anii ‘60-70, când în Bucureşti s-a construit enorm. S-au ridicat cartiere întregi. Au dispărut bucăţi de oraş, unele insalubre, altele modeste, care – în orice plan de dezvoltare urbană din orice regim – ar fi dispărut. Dar să luăm aminte – nu se demolau bisericile!

Atunci au apărut cartiere întregi: Titan, Berceni, Drumul Taberei. Au apărut bine, au fost construite cu o oarecare grijă. Cînd se dădea în funcţiune un cvartal, avea aleile şi străzile asfaltate, magazinele amenajate – oamenii se puteau muta în case fără să mai trebuiască să se chinuie că n-ar fi mers curentul, apa, gazul; cam aşa era.

Au fost proiectate cum trebuie – noile ansambluri erau bine gândite, aveau tot ce este necesar. Inclusiv facilităţi de cultură şi receere şi… parcări (chiar şi subterane), ce erau corect dimensionate pentru respectiva perioadă!

Era bine! era; mai bine zis – normal; şi normalitatea ţine de civilizaţie, nu de regim politic…

Păcat că la sfîrşitul anilor ’70 aceste cartiere au trecut printr-un proces ciudat, de îndesire a blocurilor. Cartierele vechi, construite aerisit, cu spaţii verzi generoase, au primit fel de fel de plombe urîte: blocuri între blocuri, tot mai înghesuite… Au fost anii construirii şi urîtelor bulevarde-canion.

Vedeţi; cît timp a mers – treaba cu comunismul – a fost uşor să se construiască cu cap, organizat, planificat.

Apoi, treaba n-a mai mers.

Şi – din păcate – trebuia să se construiască în continuare; tot mai mult.

Lucrurile simple păreau că merg. Se demola. Se demola o casă, se demolau zece, se demolau treizeci. Apoi nu se mai putea demola: pentru că nu aveam unde să-i mutăm pe cei demolaţi. Construcţia blocurilor mergea încet, chiar dacă de depăşeau planurile.

Blocul se construia, dar întîrziau geamurile – nu veneau. Sau nu se putea face racordul la nu ştiu ce conductă de apă. Sau nu se fabricaseră grilajele de la balcoane. Oamenii nu se puteau muta.

Uneori, oamenii trebuiau totuşi să se mute. Şi se mutau. Blocul nu avea gazele trase. Zugrăvelile nu erau gata. Aleile nu erau nici măcar trasate, darămite să fie betonate. Magazinele încă nu erau deschise. Transportul în comun încă nu era planificat – dar oamenii erau obligaţi să se mute. Şi se mutau.

Şi se mutau în blocuri, şi iar se mai demolau douăzeci de case – iar şantier, iar praf, iar noroi! Şi se mai construiau pe trei sferturi nişte blocuri.

Şi oamenii trăiau aşa. În zgomot, în gunoi, în frig.

… sfîrşitul anilor ’80 a fost înfiorător. Cartiere întregi nu au putut fi terminate, rămînînd pentru mulţi ani pline de schelete şi de ruine.

De asta au scăpat – de ne minunăm şi azi – pîlcuri de case printre blocuri.

De asta şi azi zone socotite ca scumpe – ca Vitan, Sebastian, Aurel Vlaicu, Nerva Traian – arată încă într-un fel neterminat şi provizoriu.

Aşa se construia şi aşa se trăia. Priviţi aceste fotografii. Sînt luate înainte de Revoluţie, în cartierul Vitan – înspre strada Zizin.

… cîteva case şi o făbricuţă mai stăteau în picioare. Nu mult. În ’89 dispăruseră; blocurile se ridicau în locul lor…

Da. S-a construit. Da, asta contează.

Dar felul în care s-a construit contează la fel de mult!

Şi s-a construit groaznic, cu ură, cu scîrbă faţă de om.

… şi astea, perpetuate, au prins rădăcini, ştiţi.

De asta şi azi se construieşte la fel. De asta zone ce Pipera-Tunari, Bragadiru, Ghencea-Domneşti arată acum la fel de oribil ca şantierele ceauşiste. De asta în aceste zone avem noroi, gunoi, mizerie şi lipsuri – pentru că… pentru ne-am obişnuit.

Da – ne-am obişnuit cu răul ăsta. Nu putem şterge zecile de ani de rău, de dispreţ, de nepăsare!

Dar putem să-ncepem să terminăm cu sechelele lăsate.

—————-

… continuăm.

47 comments to Se construiau blocuri, se dădeau case la oameni!!!

  • Ando

    Nu-i nimic şi acum tot pâlcuri de blocuri se construiesc. Numai că le zice Asmita Gardens, Rose Garden, Orhideea Gardens şi costă enorm…
    Mai că este o imensă gradină Bucureşti-ul !

  • hm

    o gradina cu buruieni este…

  • Amiral Snagov

    in 87-88 cand m-am mutat in blocul nou (aviatiei). nu aveam practic nici trotuar nici strada… transportul era sinistru – tramvaiul 5 era o rusine. Uneori mergeampe jos pana in Baneasa ca sa cumparam de la circul foamei.
    iar apattamentul era finalizat doar cu numele. Avea insa geamuri 🙂

  • Ando

    A, şi încă odată: JOS PĂLĂRIA pentru Cristian Malide care a făcut fotografiile astea, adevărate documente în imagini !

  • Anonymous

    interesant ce zice amiral snagov. astazi sa ai apartament in zona e un vis de bashtan.
    totuj cu toate ca am aflat asta ca blocurile au fost finalizate doar cu numele in prima faza tot as alege aviatiei in comparatie cu decebal de exemplu..
    merge incalzirea iarna asta? sau au fost luati pe nepregatite specialistii de la RADET?

  • Dan

    Apartamentele construite in “perioada buna” a comunismului au fost construite la periferie sau pe teritoriul fostelor comune suburbane; de asemenea ele au fost gandite pentru o populatie venita din mediul rural sau din orasele mici, practic pentru prima generatie urbanizata. Apartamentele din episodul 2 au fost ridicate pentru copiii acestora respectiv generatia nascuta si ajunsa la maturitate in comunism, in special in mediul urban. De aceea au suprafete mai mari si sunt mai apropiate de centru. Stilul de constructie nu il comentez.

  • În ultima parte a domniei lui Gheorghiu-Dej, 1962-1965, un rus la fel de-al Dracului ca şi Putin, pe nume Valev, a zis că Republica Populară Română trebuie dezurbanizată şi transformată într-un fel de fermă agricolă.

    Conu’ Ghiţă Dej al nostru a compus o declaraţie prin care i se explica rusului în limbaj diplomatic să îşi bage planul undeva prin partea dorsală, şi a pus la cale un contra-plan de industrializare a României şi de dezvoltare urbană. Fiindcă dacă te pui cu rusul o sfârşeşti prost, nea Ghiţă a răposat rapid întru Domnul la scurt timp după aceea.

    Planurile concepute de “generaţia Dej” au fost puse rapid în practică de nea Ceaşcă, inclusiv planul remodelării Bucureştiului, care spunea că fiecare cartier modern trebuie să cuprindă blocuri şi spaţii verzi în jurul câte unui complex comercial, prevăzute cu spaţii de parcare şi cu o parcare subterană sub complex.

    Adică: Bucureştii Noi, Drumul Taberei – Favorit, Titan – Magazinul Titan, Berceni – Piaţa Reşiţa.

    Toate planurile Primarului Cârnat (pasajele, parcările subterane, inelul de şosele care înconjoară centrul pe la Piaţa Sudului – Mihai Bravu – Obor – Ştefan cel Mare) sunt de fapt planurile unor arhitecţi comunişti, rămase îngropate în arhive după 1980 şi scoase la suprafaţă acum.

    Dacă nu i-ar fi urmat Ceaşcă lui Dej, ci altcineva, foarte probabil că n-ar fi existat nici “criza raţiilor, cozilor şi frigului”.

    ~Nautilus

  • Ando

    @Nautilus: marea noastră nenorocire! comunismul din Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi chiar din Bulgaria şi RDG a fost mult, mult mai relaxat pentru oamenii de rând.

  • Anastasiu

    strada pe care locuiesc a aparut pe planseta in 85.
    prin 89 era semibetonata.
    in 2010, finalmente… a fost asfaltata.
    un fleac. asa am trait. CIURUITI!

  • “Oamenii de rând” (rând la ouă, rând la carne, rând la butelii…) zic mai degrabă că la noi era cel mai relaxat comunism, adevărat Rai comunist cum spunea profetu’ Lenin, că Răposatu’ Ceaşcă era cel mai mare patriot de la Vlad Ţepeş încoace, trecând prin Moş Ion Roată, că el a industrializat ţara…

    În practică, industrializarea a fost începută de Dej, pe care toţi îl tratează drept monstru şi tiran, “perioada liberală a comunismului” 1964-1980 s-a datorat unor dejişti rămaşi la putere, iar în epoca raţiilor şi cozilor s-a început dezindustrializarea care a culminat după Loviluţie prin tăierea industriei pentru fier vechi, epoca lucrului făcut prost şi a fabricilor care produceau rahaturi. (Chiar aşa, a văzut cineva vreun model nou şi modern de autobuz, camion sau locomotivă scos după 1980-1982?.. Sau măcar un model îmbunătăţit de camion sau autobuz, pe care să nu-l porneşti iarna cu flacăra?)

    ~Nautilus

  • Avea o vorba un fidel cititor de-al meu: “astfel de articole nu merita publicate doar pe blog”.

  • Păi hai să-l trimitem pe mail la renumitul ziar Furnalul Naţional, sub pixul viteazului Jurnalizd Social de Rahova Victor Futacu. Câte secunde crezi că supravieţuieşte înainte de a fi şters?

  • cata

    @HM,ai mare dreptate cand spui ca niste oamenii erau mutati in noile blocuri,urma o noua demolare,cu santier,gropi,noroi si alte delicii,alte blocuri noi cu oameni vechi s.a.m.d.Ce am mai injurat pana cand ti-au construit blocul si toata strada numai eu stiu.
    @Cristi Malide – fotografiile sunt facute cumva din blocul unde ti-a fost repartizata o locuinta dupa demolarea casei din Parfumului ?

  • hm

    Nautilus: am vecini iluştri, ce mai, în Rahova.
    Cătă, te cred, ce să zic? Şi cînd am venit eu în Rahova străzile astea erau bombardate. Acu’ să tot trăieşti!!!

  • Cristian Malide

    @Cata,
    Sigur ca da, pai unde sa fi fost facute?
    Intersectia Caii Vitan cu Brailita si Zizin – inainte de inceperea constructiilor, pe strada in fata unitatii de Pompieri era un rond, semicercul mai este vizibil in primele poze facute … In vara lui 1988 spre Zizin era un intreg cartier ce a fost demolat, daca as fi avut un minim de curiozitate, puteam documenta si zona aceea! Dar am facut foto doar din balcon …
    Am avut “ghinion” cu Revolutia, in Decembrie 1989 s-au oprit lucrarile, asa ca starea de santier cu noroaie si fara drumuri si magazine s-a perpetuat mult dupa 1990, in mod “normal” poate ca se finalzia mai repede. Chiar saptaman asta am scanat niste diapozitive din 1990-91, ce prezinta aceleasi blocuri censuii si aceleasi noroaie ca in 1988-89, doar ca macaralele au disparut sau au incremenit, iar panourile prefabricae au ramas in mijlocul strazii devastate!

  • Cristian Malide

    La noi nu prea exista o cultura a lucrului bine facut!
    In zorul de a ridica blocuri cat mai multe in 1987-88, se “dadea rasol” ion stil mare. Apratamentul avea geamuri, da, insa nu prea se inchideau, iar usile interioare nu erau montate. In sufragerie trona o mare gramada de moloz, peretii de BCA aveau curbura vizibila, iar tavanul facea o burta de peste 5 cm. Cit despre structura de rezistenta – la urmatorul seism major o sa vad pe pielea mea cit de bine au fost sudate pe breme de iarna “mustatile” de fier-beton ce leaga intre ele panourile prefabricate!
    Nu ii critic doar pe altii, acelasi stil “daca tot facem un lucru, hai sa il facem incomplet si prost” se aplica si la fotografiile mele. In perioada 1988-92 am facut zeci de filme din balcon, dar sunt extrem de putine imagini luate INSPRE blocul in care locuiam! Si lipseste o imagine de ansamblu a zonei – nu aveam eleicopter, dar as fi putut sa urc macar o data pe terasa blocului, sus la antena colectiva, de unde privelistea era cu totul alta!

  • hm

    prin anii 60/70, cand te mutai la bloc, era totul curat si functional! sa nu mai zici de finisaje… apartamentele mai vechi aveau parchet, apoi linoleumul era din ce in ce mai slab si oribil….

  • Freesys

    @Cristian Malide, a fost V-uri care s-au construit in 3 luni in sezon toamna – iarna. Oricum “Vitanul Nou” a avut de tras pana cat sa arate cat de cat a finisat, penele de curent au fost mult timp o problema si dupa revolutie dar in compensatie a fost primul catier din oras cu centrala telefonica digitala si telefon international. Eu locuiesc tot pe Vitan dar “dincolo de tramvai “.

  • Primul cartier cu centrală digitală şi telefon internaţional a fost Piaţa Romană – Ana Ipătescu, unde erau numerele de telefon care începeau cu 210, şi al doilea Dorobanţi – Calea Floreasca, numerele de telefon cu 312, 313, şi 314.

    ~Nautilus

  • Freesys

    Astea aveau 323 prefix si banuiesc ca vb de aceiasi perioada.

  • Cristian Malide

    @Freesys,
    Deci vorbim de “vitanistii vechi si noi”!
    Da, si blocul meu a fost construit in iarna 87/88, iar altele dupa aceea. unele muuult, mult dupa! Vizavi de mine, pe Zizin un p+4 a fost finisat abia prin 2008, iar la coltul cu Nucului, un segment de bloc ramas lipsa a fost completat abia “pe stil nou”, adica prin 2010!
    Cu penele de curent stiu, am si poze – nu mai stiu daca era inainte sau dupa Decembrie 1989, dar blocul de vizavi avea inca alimentare de santier, printr-o cutie de distributie aflata la intrare. Intr-o seara, cutia a inceput sa faca spectaculoase flame intermitente: cand face scurt si improsca cu scantei, cand se lasa intunericul si se vdeeau lminile blocului. Asta a durat multe minute in sir, am avut timp sa iau aparatul,sa pun trepiedul, si sa documentez intamplarea, dar numai in alb-negru. Cit despre telefon, bravo tie ca vezi jumatatea PLINA a paharului!
    Inainte de 1989, o singura persoana din bloc avea telefon, madam militian, prin fir aerian de la unitatea de Pompieri. Dupa revolutie, tin minte dezamagirea cind s-a anuntat ca “vor fi imediat satisfacute cererile de linii telefoanice ce asteapta de peste 10 ani, cu exceptia zonelor Vitan si Salajean, unde centrala nu permite”. Deci, in loc sa avem din 1990 TELEFON, fie si arhaica linie analogica, am avut abia din toamna lui 1992. Ce folos ca era centrala digitala, cablurile tot se inundau la ploaie si nu mergea telefonul …

  • Cristian Malide

    @HM,
    Linoleul oribil este un detaliu, nu am ajuns la ala!
    si nici nu apre in poze.
    Da, era foarte prost, sau prost montat, se crapa si se scorojea. Insa erra foarte tenace, partea ce era lipita temeinic de beton rezista bine, cind am vrut sa il scoatem, nu a fost usor. Aspectul era oribil, insa a fost ceva functional, era usor de spalat, si a rezistat pina prin 2006 cand am pus parchet laminat …

    @freesys,
    prefixele digitale din zona Vitan sunt 320-323.
    Insa da, imi aduc aminte de “anomalia” numerelor cu 210, la inceputul anilor 90, categoric ei au fost primii cu “digital” din tot orasul! Dar era un cartier deosebit, de lux, nu se compara cu Vitanul anilor 92-94 ce nu era nic rezidential, nici macar finalizat …
    prin contrast, mai sunt si acum unii cu numere ce incep cu 65 sau 85, banuiesc ca au ramas pe vechile centrale analogice.

  • Ando

    E de adăugat că, de prin 1978, nu prea se mai “dădeau” case; majoritatea erau pe bani, iar preţurile lor creşteau, şi atunci, sensibil.
    Şi pentru astea pe bani, se întocmeau liste de priorităţi.
    Pile,şpăgi ca să prinzi un cartier mai ”de soi”…

    Exceptând demolaţii, se mai acordau locuinţe de serviciu ( cu anexa la contractul de muncă;plecai din intreprinderea respectivă, predai locuinţa)

  • hm

    sa nu uitam de blocurile mai speciale. Unele, construite pt cadre militare, altele pt. diverse intreprinderi. Cele construite de militari, care erau socotite mai bine facute…

  • ioan popescu, ziarist, ploiesti

    Cerere de la un roman-scriitor din SUA: doreste o hartă a străzilor din Bucurestti, anii 60-70. Adresa sa: lumearomaneasca@att.net
    Multumesc anticipat in numele sau.

  • Cristian Malide

    Am ghidurile Bucurestiului din 1963, respectiv 1982, insa adresa de mail nu este buna!

    Delivery to the following recipient failed permanently:

    lumearomanesca@att.net

    Technical details of permanent failure:
    Google tried to deliver your message, but it was rejected by the server for the recipient domain att.net by aln-mailrelay.att.net. [12.102.252.75].

    The error that the other server returned was:
    551 not our customer

  • Electricescu

    Precizare: Tot ceea ce voi relata în continuare reprezintă amintirile mele, verificate, confirmate şi
    complectate cu documente.

    A trecut binişor de cincizeci numărul anilor de când îmi port paşii prin zona la care se referă articolul.
    Este vorba de rondul din faţa Unităţii de Pompieri (care există şi azi) spre care convergeau străzile Vitan,
    Laboratorului/Laborator/Zizin, Grădinarilor, Unirei/Unităţii/Brăiliţa, Laboratorului/Laborator/Breaza,
    Brăiliţa.
    În acest rond a funcţionat Cârciuma lui Bujavercă, la concurenţă cu cea a lui Lupitu (Ştefan Lupitu, Strada Laboratorului/Laborator Nr. 54) care se afla vizavi. Mai erau vreo două dar acestea nu contau în economia locului. De la numele pitoresc al cârciumarului din rond s-a tras şi numele zonei: „La Bujavercă”.
    Actuala stradă Zizin respecta doar parţial traseul străzii din care provine. Venind dinspre Strada Foişorului, în dreptul străzii Banul Udrea, Strada Laboratorului/Laborator descria o curbă largă la dreapta, ajungea la Bujavercă în faţa Pompierilor şi se alinia cu actuală stradă Breaza fostă tot Laboratorului/Laborator.
    În această curbă, pe partea stângă a existat mulţi-mulţi ani o fabrică ale cărei clădiri au fost surprinse în fotografii înainte de demolare. Curtea fabricii era foarte mare şi halele erau mult retrase de la stradă.
    Aici au funcţionat (în ordine cronologică):
    ▪ Argintăria „Românească”
    ▪ Întreprinderea Industrială de Stat „Romargint” – Fabrica de Tacâmuri
    ▪ Fabrica de Tacâmuri „Inox”, Secţia II
    ▪ Întreprinderea Industrială de Stat „Metaloglobus”, Sectorul Garnituri de Asbest
    Tacâmurile de la Romargint „mi-au hrănit” copilăria, adolescenţa şi începutul tinereţii. Le folosea tot cartierul căci, nu-i aşa, erau produse locale. Cu greu au renunţat părinţii mei la utilizarea lor, dar nu le-au arucat. Eu le păstrez ca amintire de familie şi înafară de uzura specifică unei utilizări îndelungate nu au nici cel mai mic semn de oxidare.
    În planul doi se văd cele patru blocuri confort III construite în anii `70 în perimetrul delimitat de străzile Foişorului, Laboratorului, Brânduşilor şi Morilor. Acestea există şi azi fiind mascate de blocurile adiacente străzii Brânduşilor.
    Era un cartier aşezat, ctitorit de oameni cu stare (fără să fie bogaţi): grădinari, măcelari, negustori (Spirea, Borţică, Topliceanu), funcţionari, muncitori bine calificaţi care şi-au construit case şi gospodării trainice şi frumoase.
    După 1947 multe au fost naţionalizate şi cartierul a intrat într-un proces continuu de degradare care s-a finalizat cu demolarea acestuia.
    De la Bujavercă au plecat spre faimă în lume:
    ▪ Marin Mustaţă şi Cornel Marin (Sos. Vitan), componenţi ai Lotului Naţional de Sabie, Campioni
    Naţionali, medaliaţi la Jocurile Olimpice şi Campionatele Mondiale.
    ▪ Virgil Dociu-Enciu (Str. Grădinarilor), component al Lotului Naţional de Haltere, Campion Naţional,
    medaliat la Campionatele Mondiale şi Europene.
    ▪ Mariana Bădoiu (Str. Laboratorului), interpretă de muzică populară, lansată la sfârşitul anilor
    `60,considertă urmaşa Mariei Tănase. În 1973 s-a stabilit în Canada.
    Fotografiile sunt intersante şi pentru mine, inedite. La vremea potrivită nu aveam nici abilităţile şi nici mijloacele pentru a memora fotografic locurile prin care m-a purtat viaţa. Am păstrat însă în minte imaginile şi în ultima vreme am început să le traduc în text şi să caut fotografii ajutătoare facute de alţii. Din acest punct de vedere, fotografiile domnului Malide sunt pentru mine o comoară. Dacă amintirile şi informaţiile mele sunt şi pentru dânsul folositoare, îi stau la dispoziţie.
    Să auzim de bine,
    Electricescu – un vitanist foarte vechi!

  • hm

    Amintirile acestea ne sunt, intr-adevar, de mare ajutor! O să vă pun în legătură cu Cristian Malide.
    Chiar avem de gînd să scriem despre Vitan, mai multe, mai pe larg!
    cele bune!

  • Cristian Malide

    Multumesc mult dlui Electricescu!
    Eu vreau sa reconstitui istoria strazii mele, Labirint, insa sunt interesat si de povestea ACTUALULUI loc de rezidenta, Vitanul de la Pompieri.
    – Imi amintesc de rond de pe vremea cind era intreg, am facut scurta o vizita in cartier prin 1979. Referitor la perioada moderna, am diapozitive din 1988-90, facute noaptea, in care darlele luminoase de la masini inca descriu un semicerc – parcurgeau ceea ce ramasese din rond! Sigur ca da, din rond a ramas doar jumatate, pareta dinspre unitatea de Pompieri, cealalta a fost rectificata, iar acum strada este dreapta, semicercul din fata Poppierilor este folsoit mai mult ca parcare …
    – blocurile “confort III” se diferentiaza clar in toate imaginile, insa de doi ani majoritatea au fost mansardate si rerabilitate. Daca vrem sa facem foto cu cladiri cu aspect de “camin de nefamilisti”, trebuie sa ne grabim!
    – dupa 1990 jumatatea dinspre Pompieri a strazii laboratorului a fost redenumiat “Breaza”, o miscare logica in fond, pt ca din 2000 incoace nu mai exista in zina nici fabrici, nici laboratoare …
    – eu deplingeam ca nu am facut mai multe foto in 1988 si 89, cind in spate (zizin/ Udrea / gradinarilor) mai existau case sau intreprinderi. Dar daca aflu ca “Dupa 1947 cartierul a intrat intr-un proces de degradare” rasuflu usurat, oricum era “before my time”.
    Imi aduc aminte ca prin 1988 stateam la coada la ratia de zahar si ulei la o Alimentara veche, vizavi de actualul mall, dar a fost demolata si aia!
    – pozele facute in 1988 din balcon puteau oferi o vedere ampla, imposibila ulterior pentru ca s-au ridicat multe blocuri. Astfel, cu teleobiectivul de 300 mm vedeam detalii de la depoul Nitu Vasile, dar si de la lacul Vacaresti, care la un moment dat a fost umplut cu apa!

  • Electricescu

    @Cristian Malide
    ▪ Din nefericire amintirile mele despre Strada Labirint nu sunt foarte “prezente” deşi ele există. Despre Vitan însă, de la Calea Dudeşti până la podul Vitan-Bârzeşti şi nu numai, putem discuta foarte aplicat.
    ▪ Povestea rondului de la Pompieri (Bujavercă) este mai lungă şi plină de detalii interesante. Din rondul iniţial a rămas doar o mică parte şi acesteia i s-a adăugat o “plombă” care i-a schimbat forma.
    ▪ Într-un fel aveţi dreptate în legătură cu blocurile confort III. Două dintre acestea erau defapt Cămine de Nefamilişti şi aparţineau Uzinelor Timpuri Noi. În apropierea lor se găsea şi Căminul Grupului Şcolar Timpuri Noi (Str. Foişorului x Str. Morilor). Celelalte două erau blocuri de locuinţe cu confort redus (III) şi au fost construite în acelaşi timp cu cele din spatele Pieţei Moruzi, în vecinătatea Alimentarei de unde vă luaţi “raţia”.
    Astfel de blocuri au fost construite şi în alte zone ale Bucureştiului.
    ▪ Strada Laboratorului apare pe harta Bucureştiului încă din 1904. Denumirea nu avea nimic în comun cu înţelesul tehnico – industrial al cuvântului. Provenea din „italienescul” lavoratore – muncitor, lucrător. Ignoranţa unor „tovarăşi” a condus, după 1945, la modificarea denumirii în Laborator!
    După acelaşi model Strada Alexandru Moruzi a purtat denumirea de Campoducelui (în italiană Campo Duce). Mulţi ani de la schimbarea acesteia, bătrânii (bunicii mei) îi mai spuneau încă „Compoduci”.
    ▪ Alimentara(OCL Alimentara 4-Magazin alimentar general) în faţa căreia „exersaţi” statul la coadă se afla pe Şos. Vitan Nr. 54 colţ cu Strada Alexandru Moruzi, lângă Piaţa Moruzi (Vitan), vizavi de Întreprinderea de Cartonaje Stăruinţa şi de Bufetul Bujorul (în prezent Mall Vitan). Înainte de Naţionalizare, în localul Alimentarei a funcţionat Cârciuma Haralambie Niculescu. Proprietarul a dat şi denumirea locului: „La Lambe”.
    ▪ Foarte puţini ştiu că lacul Văcăreşti a fost umplut. Confirm ca unul care a fost direct implicat.
    Prin amabilitatea lui hm am primit adresa dv. de e-mail şi am să vă scriu.
    Să auzim de bine,
    Electricescu

  • Cristian Malide

    @Electricescu:
    Multumesc!
    Cu Labirintul, nu imi faceam iluzii, desi faptul ca locuinta era chiar vizavi de Sfatul Popular implica ceva sanse la notorietate …
    Chiar ca nu aveam de unde sa stiu ineditul detaliu cu “Laboratorului!”
    Ramane perfect inspirata deciza post-1990 de a schimba numele strazii, nu numai Laboratoare nu mai exista, dar si verbul “lavorare” a devenit desuet!
    Mai este in zona o strada cu nume arhaic: Unitatii!
    Care Unitate? Nu mai exista acolo nici unitati de productie, nici unitati militare, iar in general nu ami exista conceptul de UNITATE, strada ar trebui de urgenta redenumita “Regionalizarii”!
    Foarte intereseant si cu “Campoduci”.
    Persistenta vechilor denumiri este un fenomen omniprezent, Prtedoleanu sau Ivancea poate ca nu mai sunt cunoscuti, dar si eu vorbesc de “piata Operetei” sau “Magistrala Nord-Sud”, iar “Maresal Averescu” este cunoscuta drept Mici Urini.
    Si pe vremea cind denumirea oficiala era de Miciurin, multi vorbeau de “depozitul sanitar” …
    Daca despre denumirile vechi ale strazilor poate mai gaseam un istoric care sa stie, cu Bujaverca si OCL4 chiar ca aveti monopolul informatiilor!
    Desi au trecut mai putin de 30 de ani, amintirile mele despre Piata Moruzi sunt foarte vagi.
    Mai ales ca nu a durat mult, coada la ratii si la uleiul tulbure servit cu polonicul din cazan ACOLO, pentru ca in 1989 a fost demolata complet zona, iar coada se mutase in SPATELE Alimentarei de pe Mihai Bravu (la colt cu Vitan).
    Iar daca lacul Vacaresti a fost umplut cam prin 1988, ar fi interesant de gasit fotografii (oficiale?) de ansamblu de atunci.
    De la mine din balcon, chiar daca aveam superzoomul de acum, vederea ar fi fost ocium partiala …
    de strada Morilor nu stiu, dar Vlacul Voda mai exista, desigur cu blocuri ridicate in 1988.
    Cu o exceptie – cladirea depozitului de carte, situata intre Mall si Pompieri.

  • Freesys

    @Electricescu, lacul Vacaresti nu a fost niciodata umplut (stau pe Vitan intre Olimpia si M.Bravu,din 1982, am vedere panormaica pe tot lacul). Motivul e simplu apeductul prin care se facea alimentarea din barajul Mihailesti nu a fost construit niciodata iar fundul lacului este turnat in proportie de 20% in partea dinspre Autovit.Lacul avea rolul de a capta surplusul de debit de la Mihailesti. In schimb am auzit fel de fel de aberati legate de umplerea lui cu pompe electrice din Dambovita.

  • Electricescu

    @Freesys nu ştiu dacă ai sesizat din cele scrise de mine dar sunt născut-crescut pe Vitan la nr. 201, exact în zona în care locuieşti. Poţi identifica foarte uşor locul. Cunosc „ca pe buzunarul meu” nu numai istoria cartierului dar şi topografia şi topometria lui. Nu cred că ai avut acces la o înălţime care să-ţi permită să vezi ce se întâmplă în cuva lacului.
    Oricum, o mie de vorbe nu valorează cât o faptă. Într-un viitor rezonabil voi documenta acest episod (mărturii şi documente/vezi precizarea din primul meu comentariu).
    Dacă ai avut dreptate, o voi recunoaşte public şi-mi voi cere iertare pentru „entuziasmul” afirmaţiilor făcute de mine. Dacă nu……….!!??
    Să auzim de bine,
    Electricescu

  • Cristian Malide

    @Freesys:
    Si atunci?!
    Faptul ca fundul lacului nu a fost complet etansat se poate vedea si astazi. Alminteri nu ar fi putut sa apara “Delta Bucurestiului”.
    la fel, faptul ca lacul este MAI SUS decat Dambovita, e vizibil. Da, nu aveam cum sa fie umplut in mod “natural”.
    Dar atunci ce este cu apa din poze?!
    Nu ma refer la ZVONURILE ce circula pe Net, ca lacul a fost umplut de proba sau ca sa ii faca placere Tovarasului, mentionand si date de genul “1986”.
    Ma refer la apa pe care am vazut-o prin teleobiectivul de 300 mm montat pe zenitul 12 “foptopushca”, in vara lui 1988 sau 89!

  • Freesys

    Fizic cuva lacului nu e finalizata, fizic nu poti umple 30 milioane metrii cubi prin pompare, logic nu poti seca un lac de dimenisunile astea in cazul unei presupuse umpleri. Cu toate ca suntem vecini o sa-ti spun multe din vorbele urate pe care le stiu daca nu iti agumentezi mai repede afirmatiile 🙂

  • Electricescu

    @Freesys, cuva lacului a fost finalizată. Asta nu înseamnă că, prin proiect, fundul acesteia trebuia betonat! Alte operaţii legate de amenajarea malurilor nu au fost finalizate.
    Nervozitatea nu foloseşte nimănui. Amândoi însă trebuie să fim de accord cu un adevăr de necombătut: există două categorii de oameni condamnaţi să trăiască împreună în “pace şi bună înţelegere”
    – Unii care ştiu ce vorbesc şi
    – Unii care vorbesc ce ştiu.
    Dacă accepţi regulile dialogului putem continua să schimbăm informaţii. Dacă nu, nu îţi voi mai răspunde niciodată. Căci „dacă dialog nu e, nimic nu e”!
    Să auzim de bine,
    Electricescu

  • Anonymous

    @Electricescu departe de mine “nervozitatea” am vrut doar sa te “starnesc” cu documentarea afirmatiilor.

  • Lacramioara

    Buna ziua, am o intrebare in legatura cu blocurile din vitan..mai exact cu v 104, din banu udrea nr 9, locuitorii din cartier spun ca a fost construit in 88, dar in acte apare din 93..stie cineva vreo infomatie?

    • Julian

      Bună, Lăcrămioara… Eu stau în V100 din ’88 și, copil fiind, m am jucat prin toate blocurile ce se construiau în perioada respectiva. Când m am mutat eu, doar V 100 era terminat și parca și v101…. V102, 103 si 104 au fost finalizate mult mai târziu…. Deci, în concluzie, cred ca actele au dreptate…

  • Moiseiu Cristian

    Am stat pe str Foisorului întrun bloc din cele 4 confort 3(blocul 1),în ’82 m-am mutat aproape de stadionul Auto mecanica(Romprim)aproape de lacul Văcărești si da lacul a fost umplut o singura data(au apărut niste infiltrații si a fost golit).

  • Ando

    @Moiseiu Cristian: Interesant! Mai ţineţi minte în ce an a fost umplut lacul Văcărești ?

  • C.D.Mocanu

    @Ando:
    Lacul fost umplut în toamna-iarna anului 1989. Apa nu a ajuns la NNR (Nivelul Normal de Reţinere) din cauza unor probleme tehnice apărute la malul dinspre şos. Vitan – Bârzeşti, dar a fost foarte aproape de acest nivel. Am o datorie legată de acest subiect, datorie pe care o voi onora! Articolul este redactat în proporţie de 80% aşa că staţi pe aici!

  • Cristian Malide

    @C.D.Mocanu,
    Ssteptam deci achitarea datoriei – articolul este din 2012!
    Bine ca Dvs. ati reamintit de asta.
    Exact, apa vazuta de mine pirn vizorul aparatului era cam in octombrie 1989. Chiar daca ulterior a ami fost muplut lacul o data, blcoruile ridicate mi-au luat definitiv vizibilitatea. Asa ca in pozele din 1988 se poate vedea mai bine digul, malul lacului cu niste trepte largi, dar la sfarsitul lui 89 deja nu mai aveam vedere spre Piata Sudului si lacul Vacaresti …

  • Anonymous

    Voi sunteti ciudati! Voi comentati cum arata spatiul dintre blocurile unor santiere? Ce doreati sa surprinda printre blocurile aflati in constructie? Flori?

  • Cristian Ioan

    @Anonymous,
    Stimate domn, poate ca suntem ciudati, dar comentariile nu se refera la “santiere”, ca a fost si tata sef de santier si stiu cum era, ci la CARTIERUL Vitan, care a fost in santier din 1987 si pina prin 1994, iar blocul de pe coltul cu Nucului a fost terminat abia spre 2000!
    In acele “santiere” traiau o multime de oameni, locatarii se mutau in blocuile inca neterminate, iar peste tot in jur se desfasura activitatea specifica de santier, care, da, este cu mizerie, dar in mod normal are loc in alt parte decat blocul in care traiesti!
    Iar florile, care vi se par inadmisibile, sa stiti ca au fost si ele prezente in alte parti – va rog sa vedeti ce frumos arata Drumul Taberei in 1970, cand santierul abia se terminase, si blocurile incepeau sa fie ocupate …

  • HM

    Exact! Cu toții înțelegem că un șantier presupune mizerie și uriaș disconfort!
    Dar dacă în anii 60-70 când te mutai într-un cartier nou aveai măcar alei și știai că în cel mult un an întregul cartier era locuibil, în anii 80 trebuia să aștepți pentru asta ani în șir!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>