despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

nume şi numere

Dacă nu ne place numele străzii noastre, mai e o şansă. Teoretic se poate schimba – am zis teoretic.

Dar ce ne facem cu numele blocului? – sau, mai bine zis, cu numărul lui?

Eu, unul, rar am văzut vreo tîmpenie mai măreaţă ca aceea cu botezarea blocurilor.

Niciodată nu mi s-au părut logice – oriunde m-aş fi dus. Şi m-am dus, credeţi-mă. A fost o vreme cînd m-am ocupat chiar îndeaproape de chestiunile imobiliare.

Mi-aduc aminte cum era treaba pe la mine prin Berceni. Fiecare cvartal (microraion, sau cum vreţi să-i spuneţi) avea două feluri de blocuri de patru etaje. A-uri (care aveau apartamente de 2 şi 3 camere) şi D-uri (care aveau apartamente de 3 şi 4 camere.) Blocurile erau identice pe dinafară.

Şi să te ţii distracţie! Era A1, era A2, era A3, urma D22, apoi A11, apoi A9, apoi… apoi – pardon! – urma blocul 114; care deşi era un bloc model “A” nu ştiu de ce nu avea nume de bloc A.

Ce să mai zici că peste bulevard, A-urile nu erau blocurile de 4 etaje, ci cele de 10 etaje? Nu mai ziceai nimic.

Sau ce să mai zici de blocuri cu nume de basm, ca M1/1 sau M2/3?

… Deplasîndu-mă recent prin alt cartier blagoslovit al oraşului – anume Drumul Taberei – am văzut o altă frumuseţe. Nişte blocuri paralele între ele, identice. Blocul A10; blocul A11; blocul A12… merg frumos pe lîngă ele (căutam blocul A14)… blocul A13… şi cînd dau să intru în blocul A14… surpriză! blocul se numea B13 – blocul A14 era după el.

Ce naiba căuta blocul B13 acolo? Care era logica lui?

Apoi mi-am dat seama. Cîndva, cînd s-a proiectat cartierul, blocurile au fost botezate pe o planşetă. Dar – ştiţi şi voi – planurile sînt întotdeauna îmbunătăţite. Pur şi simplu, cineva s-a gîndit că, dacă înghesuim niţel blocurile, mai e loc să mai băgăm unul între ele; şi blocului în plus i-au zis B13 – ca un soi de dublură…

… Plauzibil? Aş zice că da.

În rest – mult noroc să găsiţi o adresă.

20 comments to nume şi numere

  • Ora 15:45 – Memorialul Bucureştilor
    Episodul 5 – Curcubeul negru.
    Documentar. Povestea unui cartier spulberat – Uranus.

    Cutremurul din 1977 a fost folosit de Nicolae Ceauşescu drept pretext pentru demolarea vechiului Bucureşti. Unul din cele mai frumoase cartiere, Uranus, a fost ras de pe faţa pământului pentru a face loc Casei Poporului. Redactor Doina Teodoru. Imaginea Valentin Ilie.
    Realizator Lucia Hossu Longin. O producţie TVR Cinema

    Astazi, la ora 15:45, TVR2 – Vizionare placuta!

  • N-ai fost la sustinerea tezei mele de doctorat … In cuprinsul lucrarii am pe undeva pasajul asta:

    “O notă pe verso unui document din 1873, semnat de arhitectul capitalei Kuchnowschy este foarte interesant pentru această chestiune:

    “Relaţie
    Pe la anul 1844 numai celle patru căi principale cum: Mogoşóia, Beilicu, Tîrgu d’afară, şi Caliţiei împreună cu Strada Lipscani şi Bogasieriĭ purtau nume; iar cellelalte strade au luat numirĭ numaĭ dela anul 1853 de cînd armatele Austriace au intrat în România”

    Am un subcapitol legat de tema asta a nomenclaturii strazilor bucurestene.

  • Dan

    Cred ca initial litera voia sa indice tipul blocului (in sensul unei standardizari); cel putin pana la mijlocul anilor ’70 s-a mers pe ideea asta. Ulterior s-a trecut la indesirea blocurilor si detaliile astea nu s-au mai potrivit.

  • hmm. standardizare a blocurilor ziceţi? dar, cum? pe cartiere? căci un M din Militari nu are nicio legătură cu un M din balta Albă, de ex.

  • Matakus

    Plauzibil 🙂

    Povestea mea:
    Din niște motive (!$#$#%$#$^&^** de comuniști) ai mei au făcutără împrumut la CEC și în ’74 ne-am mutat aproape de Bariera Vergului. Tranvaiu’ avea șină exterioară (neîngropată) iar stația ITB se chema Cap. Ruică. Unii râdeau și ziceau CeAPe Ruică 😉 (off th erecord: știam unde-s rosturile șinelor și auzeam de sus țăcănitul roților când adormeam… știam ce tramvai e, ce model e și în ce direcție se îndreaptă )

    Blocul se poate vedea aici:
    http://www.rezistenta.net/2011/02/piata-victoriei-santierul-timpului.html
    (Front continuu de blocuri, vazut dinspre Pasajul Muncii inspre intersectia Baba Novac)

    Ideea era așa: noi locuiam în blocul 3. Atât. O cifră. Nimic complex gen AK47 😉 Exista blocul 2. Dar nu și 1. La capătul celălalt “treaba” se termina cu 7.
    Colțul cu Dristor (care acum e teren viran) ar fi trebuit să fie amplasamentul lu’ 8, 9 ba chiar și 10. Pentru că în spate la blocu’ 6 (cel cu MegaImaj) și un pic din 7, există un bloc turn cu curte mare (!!!!!!!!!!) care atunci era blocu’ 11.
    Deci planurile era’ mărețe. 🙂

  • Matakus

    A, ș-am uitat.

    Că tot era vorba de găsit o adresă.

    La apel lipsesc aproape 100 de numere. 🙁
    A coz de demolișiăn men. Și nu, nu mă refer la Sting 😉

    Blocul 2 este la nr. 286 (el e exact în dreptul ieșirii din pasaj, către Baba Novac). Vecinul, cel de lângă (“peste” o breteluță mică ce dă în Apostol Mărgărit) mergând către Vergului/Muncii/Hurmuzachi e -cred- pe la 198-200

    Mi-aduc aminte vag de casele frumoase de pe acea parte. Nu știu dacă oi mai găsi pe vreundeva pozele făcute cu un cmeha 😉 în drumurie către sifonăria de lăngă cinema Vergului. Dar cine știe?

  • În Drumul Taberei sunt cel puţin 3 blocuri Z8… e drept, sunt identice (ba nu, unul are faţada din cărămidă roşie, celelalte 2 au cu verde)… unul pe Bd. 1 Mai, unul pe Str. Valea Roşie şi unul pe lângă fostul soclu al lui Moghioroş. Să fi văzut ce distracţie a fost când toţi 3 administratorii au comandat chitanţe personalizate la aceeaşi tipografie (că atunci erau obligatorii) şi cum s-au încurcat între ele, de 1 an de zile am primit chitanţe cu datele altei administraţii.
    În rest, pe la mine A-urile sunt cu 4 etaje, din prefabricate, cu intrări pe ambele părţi, blocurile fără literă sunt ca A-urile dar cu intrare pe o singură parte (şi toate astea au nr. de scări multiplu de 2… oricum, să vedeţi combinaţii de blocuri ,,diferite” lipite între ele, adică 2 scări sunt A nu-ştiu-cât, 2 sunt doar cu număr; în rest, au o numărătoare cam alandala, adică ordinea este 2 – 1 – 3 – 4 – 60 – 61 – 62), Z şi TD sunt cu 10 etaje şi M sunt tot cu 10 etaje, dar confort 2 (şi singurele care au 2 scări, spate în spate). Mai sunt OD-urile mai încolo (8 etaje, n’şpe mii de scări), P-urile (4 etaje, curte interioară, ghenă la fiecare etaj, făcute pentru armată) şi F-urile (4 etaje, construite din cărămidă pentru Armată şi Miliţie şi, mai târziu, din beton pentru cei care îşi permiteau să fie proprietari pe vremea aia). Am uitat să spun că, cel puţin la mine, blocurile de prefabricate erau, iniţial, doar pentru chiriaşi, pe când Z-urile (şi cred că şi TD-urile) erau pentru proprietari. Cum blocurile la care fac referire s-au construit în anii ’60 – ’70 (ca şi cartierul), probabil a existat o oarecare standardizare (care mai târziu nu s-a mai respectat, când s-a trecut masiv la construirea de blocuri înalte din prefabricate printre blocurile deja existente, în funcţie de spaţiul disponibil). Ca fapt divers, A-uri am văzut şi prin Titan şi Berceni, deşi pentru cele din Berceni nu bag mâna în foc că erau notate tot cu A şi nu cu B sau altă literă.

  • hm

    în concluzie, te doare capul. Mai ales cînd vorbim de străzi, intrări şi alei – cu acelaşi nume… Sau de blocuri care, deşi au partea cea lungă pe o stradă, ţin de altă stradă…

    În Berceni, A-urile de 4 etaje nu au două intrări. De asemenea, acolo tot A-uri sunt şi blocuri de 10, cu o singură scară.

    Mă-întreb care-o fi cea mai uşchită combinaţie de numere pentru un bloc. Mie-mi place cum sună Em-unu-pe-unu, din Berceni (M1/1).
    Şi ALMO – blocul de la BucurObor…

  • florin

    Spre rusinea mea,abia anul trecut am aflat ca nu toate blocurile de 10 etaje din Bucurestii Noi(cuprinse intre Jiului si Bazilescu)au indicativul “A” urmat de cifre.Blocurile de 10 etaje dar cu trei scari se numesc “B”.Era cat p-aci sa fac pariu,asa de sigur eram ca sunt numai A-uri.
    Apropos,stiti cum se cheama un locatar care sta la scara B?
    ScaraBeu.

  • hm

    noi la “A” – uri le ziceam vitamine.

  • Filip

    Pe Openstreetmap figurează foarte multe nume/numere de blocuri din Bucureşti, aproape tot oraşul e acoperit.

  • Dan

    … iar datele referitoare la numerele de blocuri sunt luate din? Serios acum, nu exista o referinta publica online cu numere de blocuri (ma refer la o referinta publicata de primarie sau de oficiul de cadastru). De asemenea ma indoiesc ca a umblat cineva de nebun prin tot orasul pentru a le marca pe harta (de capul lui, voluntar ma refer). Prima aplicatie care a reunit numerele astea de blocuri din Bucuresti a fost harta RoAD din 2008 (nu complet si nu integral corect) – si au aparut fiindca a existat cineva care a platit bani la vremea respectiva pentru genul asta de informatie (si nu numai unei singure entitati private sau comerciale). Dar poate vorbesc cu pacat, poate nu s-a facut copy paste ci intr-adevar s-a facut munca de teren 😉

  • Filip

    Datele din zona în care stau le-am introdus eu manual. În restul zonelor nu pot să spun, dar înclin să cred că au fost culese de pe teren. Utilizatorii le-au introdus în loturi grupând diverse străzi adiacente, uneori cu standarde diferited de introducere („Bloc” versus „Bl.”) unificate ulterior. Zonele cu renume prost (Zăbrăuţi, sudul Ferentarilor) nu sunt acoperite, ceea ce ar sugera iar o colectare pe teren.
    Dacă există baze de date publice (în sensul că ale statului, nu cu acces liber, vai de mine) care ar putea fi consultate, am putea verifica dacă sunt luate de acolo sau nu. La fel, se pot compara erorile din harta RoAD de care zici pentru a verifica dacă s-a luat de acolo. Chiar sunt curios.

  • hm

    Filip, m-am uitat acum pe openstreet, tot respectul!

  • Mai degraba cred ca se lua o bucata de cartier, niste modele de blocuri, se plantau pe o diorama si fiecare primea o litera dupa tipul care era si cheful “urbanistului”

    In bucata “mea” de Berceni (aia mai spalata, dincolo de bulevard, marginita de Nitu Vasile, Emil Racovita, Brăncoveanu si Turnu Magurele), e destul de clar: A-urile sunt blocuri cu baza relativ patrata si 10 etaje, E-urile si F-urile sunt blocuri de patru etaje organizate (la vest de Obregia) ca laturile unui patrat cu o “curte” in mijloc in care e uneori plantat un A, R-urile sunt de 10 etaje, cu doua scari la un capat si altul (in general), puse perpendicular pe bulevard. Mai sunt si serii mici de blocuri: lungile O-uri de 10 etaje (O3 are 9 scari, e cat o statie de troleibuz), S-urile de pe Turnu Magurele (model bloc 63 din Dristor, doar ca au cate 2 tronsoane fiecare), C-urile tot de acolo

    La captitolul nume bizare sunt blocurile (de indesire) II/30 pana la II/34 (citite invariabil e.g. ca “2 roman 30”), sau, mai incolo pe Luica, blocul III/6 pana la apoteoticul bloc IV/1B

  • Un caz interesant este si ansamblul de blocuri C1.x din cartierul Brancusi: toate au adresa Bd. Timisoara nr. 89, deci trebuie pus si numele blocului obligatoriu la adresa pentru dezambiguizare…

  • hm

    IV/1B nu se pronunţă “iv pă unubî”?

  • everest

    Din 2001 la editura everest gasiti hartile sectoarelor cu indicative de blocuri…
    Din 2004 tot la editura everest gasiti si hartile cu numerele lor postale…
    Din 2009 tot la editura everest gasiti si hartile cu inaltimea blocurilor si cu scarile blocurilor desenate, amplasate asa cum sant in realitate si care este prima scara a blocului…

    Toata informatia culeasa de pe teren si actualizata practic permanent…

    Doar ca noi nu mai avem timp sa ne si laudam cu asta. Ne facem doar treaba si cu asta basta !

    Gipiesu sau goaglele …………………

  • hm

    Ba, va rog chiar sa va laudati, fiindca aveti de ce! Felicitari!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>