despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Cum am devenit… un Nimeni !

scris de Ando

Mi-a venit în minte titlul cărţii lui Iulian Comănescu – Cum să devii un Nimeni – când am citit comentariile de după recenta difuzare a primului episod din noua serie Dallas. Paranteză: n-am fost niciodată fan Dallas. Cred că, la vremea lui, am văzut – grosso modo – cam unul din cinci episoade. Sufletul meu a rămas la Om bogat, om sărac, dar asta e altă poveste. Acum, ca să fiu sincer, m-am uitat cam 20 de minute la primul episod din noua serie, curios să văd cum “o coteşte” scenariul spre noile conflicte texane. M-am lămurit şi gata.

Altceva m-a hârâit însă, grozav de tare. Pe site-urile de analiză media paginademedia şi reportervirtual au apărut imediat rezultatele de audienţă. Puţin mă interesează lupta dintre Antena 1 şi ProTV pentru rating şi cotă de piaţă dar, am remarcat, din nou, termenul imbecil, preţios şi nesemnificativ de “public comercial”.
Scrie aici:

PUBLICUL COMERCIAL. Pe segmentul comercial, Dallas a fost după Evadatul de pe Pro. Pe intervalul Dallas, Antena 1 avea, în fiecare minut, 512.000 de telespectatori între 18 și 49 de ani (9,3 rating pe target). Pe Pro TV, se uitau la Evadatul 559.000 de persoane între 18 și 49 de ani (10,2 rating pe segmentul comercial).

Care va să zică, din punct de vedere „comercial” noi – ăştia care am sărit de 49 de ani – suntem fiii ploii! Adică, cum s-ar spune, degeaba bântuim noi magazinele, facem cumpărături cu portbagajul, pentru că, de fapt… nu mai contăm!

Păi dacă e aşa, dacă suntem Nimeni „cu patalama”, nu cumva ar fi mai bine să ne legitimaţi la intrarea în magazine şi să ne opriţi de la cumpărături?

Tataie, plimbă ursul că matale nu esti „în target”!

14 comments to Cum am devenit… un Nimeni !

  • florin

    Probabil ca pe cei peste 49 deja ii cred dusi la culcare,la orele de difuzare a filmelor respective.Se pare ca ne intoarcem in evul mediu cand,sa treci de 40 de ani,era o adevarata performanta.Pt. ratingisti,faptul ca speranta de viata se apropie(chiar si la noi)de 80 de ani, nu mai conteaza.
    Ar trebui o scutire de taxe,impozite si alte plati fara rost catre un stat tot mai anti-cetatzean

  • Dragos B

    “Acum cand al meu cantec
    Ajuns-a la sfarsit
    In versurile mele
    Pe toti eu i-am cinstit
    Traiasca neamul Jordache
    Cu Rudy, senatorul,
    Traiasca Tom boxerul
    Si Falconetti chiorul!”

    Traiasca Fanus Neagu!

  • Ando

    @Dragos B: ahhh, Falconetti, cât l-am urât 🙁

  • Dan

    Sunt calcule statistice aici – ei stiu mai bine decat noi cati bani avem pe mana pentru cheltuieli obligatorii sau “optionale”. Varsta de 49 de ani e aleasa e drept oarecum arbitrar; puteau eventual sa traga linia inaintea celor nascuti imediat dupa “decret” (47 de ani).

  • cata

    @Ando,bine ca ai zis,sa vezi ce-mi fac de cap si ce tambalau trag un an de acum incolo,pana intru in categoria mai sus mentionata.Macar sa ies fericit din calcule.Probabil ca vine de se leaga cu cerintele angajatorilor,care dupa 46-48 de ani incep sa nu te mai bage in seama,fiind trecuti vad la categoria old-timeri.
    Misto

  • Dan

    E complicata rau stiinta asta, se fac probabil facultati! Din cate am reusit sa dibuiesc eu se pare ca “granitele” se pun intre generatii statistice (alea cu X, Y, Z) si ca acolo ar fi sursa discriminarii mai degraba decat varsta in sine. Oricum eu nu ma astept ca oamenii care au acum 30 de ani sa ramana fara job la 50 din cauza distributiei demografice particulare a tarii noastre – din cauza sporului natural negativ vor fi prea putini tineri pe piata muncii. Dar discutam discutii, cum ziceam, totul se reduce la stiinta luatului de bani din buzunar cu acordul tau si fara sa iti dai seama. Cam ca la supermarket cand cartusele de imprimanta se scumpesc inaintea sesiunilor studentesti, conservele pe perioada iernii iar bateriile inaintea sarbatorilor cand apar ca de nicaieri “promotii” la jucarii. Ce mai e de zis…

  • Ando

    Ce mă oftică pe mine, în toate aceste situaţii, este tendinţa de a generaliza.Să luăm -de exemplu- medicamenatele. Care ar fi „publicul comercial”? Părerea mea e că, logic, tocmai cei mai în vârstă constituie majoritatea posibil interesată.Pe când,de exemplu,tinerii sunt covârşitor interesaţi de tablete, iPhone-uri, gadget-uri,android-uri sau cum le-o mai zice.Deci alt „public comercial”.Automobilele au şi ele segmentul lor de interesaţi ş.a.m.d.Pe de altă parte,din ce discut cu amici, colegi etc. exact cei din categoria 18-49 de ani sunt şi cei mai puţin interesaţi de TV.Au alte preocupări.
    Rating,publictate,public comercial ,audienţe …sunt prea multe elemente ca să nu mă ducă gândul la o mare „abureală”.

    Iar,cum zici tu Cata, extrapolarea-fără discernământ- a acestor praguri de vârstă şi în zona pieţei de muncă duce, de multe ori, la frustrări şi situaţii dramatice.

  • Poti sa stai linistit … respectivul clasament ( de fapt asta e singurul mesaj care se doreste transmis ) este facut astfel incat sa iasa cine trebuie. Daca sondajul arata ca cei peste 49 de ani s-au uitat la respectivul post atunci acest segment era luat in calcul.
    Au inceput sa apara nelinistile legate de varsta? :):):)

  • Ando

    @usierul de serviciu: cu vârsta,eu m-am cam liniştit 🙂

  • “Care va să zică, din punct de vedere „comercial” noi – ăştia care am sărit de 49 de ani – suntem fiii ploii! Adică, cum s-ar spune, degeaba bântuim noi magazinele, facem cumpărături cu portbagajul, pentru că, de fapt… nu mai contăm!”

    Fals. De fapt, datorită unor artificii politice absurde, tocmai generaţia 50+ este cea care contează în România, în toate domeniile. E privilegiată – de o variantă a ceea ce americanii numeau “white privilege” (definiţie foarte scurtă: dacă pui la un loc un alb şi un negru, întotdeauna publicul majoritar se va uita chiorâş la negru, chiar dacă nu are curaj să îi facă nimic practic).

    Exemple:

    – pensionarii au dobânzi preferenţiale, reduse, la credite;
    – pensionarii au dobânzi preferenţiale, mărite, la economii;
    – magazinele au oferte pentru pensionari;
    – transportul public e gratuit pentru pensionari;
    – asigurarea RCA e mai redusă pentru generaţiile 40+;
    – autoritatea poliţienească nu sâcâie niciodată pe cineva din generaţia 40+ dacă acela nu îi provoacă înainte (câţi moşi întâlneşti traşi pe dreapta?);
    – autoritatea judiciară e excesiv de blândă cu generaţiile în vârstă (Doamne fereşte să fii implicat într-un incident cu cineva mai bătrân, să se ajungă la judecată şi să mai apari şi în Libertatea);
    – angajatorii sunt convinşi că toţi cei ajunşi la maturitate sub domnia lui Ceaşcă sunt nişte sfinţi, “că atunci era lumea serioasă” (chiar dacă acela în cauză e un necalificat cu 4 clase);
    – până şi “cazul Irinel şi Monica” se repetă în mii de variante mai puţin celebre, “doar Irinel era om serios, cu căsătoria, nu doar cu datul la buci”.

    Cam ciudat, nu?..

    ~Nautilus

  • Dragos B

    Nautilus, 80% bati campii.

  • Nu-i aşa?.. Am tras eu nişte etnobotanice şi văd dublu, adică 2 dobânzi diferite la bănci.

    Ho, ho, ho.

  • Ando

    @Nautilus:Pi eu ce sustineam in articol ? Ca asa zisul public comercial – dupa publicitari- nu este neaparat cantonat intre 18 si 49 de ani. Sunt si multe alte elemente care trebuie luate in calcul.
    Iar la partea cu angajatorii, chiar nu iti dau dreptate.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>