Atunci cînd vremea nu e prea pocită, am început să mă folosesc – cînd merg la muncă – de serviciile liniei de tramvai 1.
Tramvaiul 1 începe să fie folositor – şi, deci, folosit. Am prins nişte dimineţi în care jurai că te afli în 21, în 32, în 41 – nu în tramvaiul care acum un an căra aer.
Mergînd, deci, pe linia asta, am avut onoarea de a-mi plimba fundul şi cu tramvaiele cele noi – din seria Bucur LF (LF vine de la low floor).
Cu ocazia asta mi-am dat seama de un lucru. Se zice – o ştim cu toţii! – că românul s-a născut poet. A fost o vreme (demult!) cînd puteam crede că românul s-a născut inginer: construia poduri, căi ferate, palate…
Nu, oameni buni. Românul s-a născut tinichigiu.
Daţi-i o cutie de chit, un colţ de şmirghel şi un tub de vopsea şi-ţi face orice, frate!
Iată şi tramvaiul Bucur LF – o minune a tinichigeriei româneşti. Anii şi anii de ciocănit şi antifonat dacii în spatele blocuri, în sfîrşit, dau rezultate!
Bine, serios vorbind, e ceva-ceva de capul lui. Tramvaiul ăsta e bricolat în Uzina de reparaţii a Regiei noastre de transport. Uzina asta se ocupă de tramvaie cam de un secol şi un pic – ştie, în general, ce face. Şi, cum-necum, a făcut zece tramvaie dintr-astea în ultimii doi ani.
Bucur LF pare un tramvai destul de OK, chiar dacă nu mi se pare mai confortabil decît cele vechi şi în nici un caz nu e la fel de spaţios (încap cam cu 50 mai puţini oameni în el). Fiind low floor, înseamnă că te urci în el mult mai lesne – mai ales dacă eşti bătrîn, ai copii sau bagaje grele. Cei care merg în picioare nu prea stau comod – dacă nu le place, să-şi ia, nene, maşină.
Dar de zdrăngănit, zdrăngăne la fel cum ştim că trebuie să zdrăngăne tramvaiul bucureştean.
——————-
resurse: Mijloacele de transport din ultimii 30-şi-ceva de ani (pdf, 4 pagini)
S’avem pardon!Există Fabrica de Tramvaie LIZEANU …am poze !
păi… e aceeaşi!
Cred că, de fapt, au separat o secţie din vechea uzină de reparaţii, sectie care să producă varianta de tramvai Imperio
http://www.b365.ro/cum-arata-primul-tramvai-imperio-eco-fabricat-in-capitala-galerie-foto-si-video_181645.html
secţia asta a fost botezată ”Fabrica de Tramvaie Lizeanu”
cu acces din Intrarea Depoului/str.Lizeanu.
In altă ordine de idei:nu mi se pare o problemă faptul că dimensional BucurLF e mai mic…pentru mine marea problemă este viteza mică cu care merg,în general,tramvaiele bucureştene.
Uneori, chiar şi 41, aşa zis-ul ”metrou uşor”…
aaaa, e şmecheria aia cu Astra 😉 Am înţeles
Păi, unde să meargă mai repede? Atîta vreme mie, cînd conduc, poliţistul îmi face semn să mă bag pe linia de tramvai????
Tramvaiul clasic (de dinainte de V3) al epocii comuniste ( http://1.bp.blogspot.com/_iDRlyfXvxlQ/SHIv-W5D1xI/AAAAAAAAAxg/NXSu1hNDWak/s400/IMGP4621.JPG ) era de fapt o caroserie modernă peste un vagon Thomson fabricat sub licenţă începând cu 1929.
Deşi era deja demodat la francezi în 1929, la noi a fost ţinut în circulaţie până în 1981.
~Nautilus
se cheama ca suntem gospodari, mon cher.
Desi daca am fi, nu am lasa parcul nostru auto sa cada atat de repede… doar pentru a avea pretext de noi licitatii.
Priveste cum arata autobuzele Citaro venite in 2006 sau troleele Citelis din 2007
Zdranganitul acela specific nu cred ca vine neaparat de la calitatea fabricatiei,ci de la sinele de tramvai…in multe locuri,acele sine sunt intr-o stare destul de proasta…
proasta rau!
Si totusi, sunt tramvaie care au iesit din fabrica anul trecut. Hmmm, as zice ca ar trebui sa fie mai inchegate.
Nu ştiu cum de nu le-au ieşit defel înălţimile pentru barele de siguranţă, astfel că în dreptul uşilor au plasat ştreangurile alea de piele. În ansamblu, cred că modelul a fost tramvaiul de aici : http://www.alstom.com/transport/products-and-services/trains/tramway-citadis/
acuma, hotaraste-te. vrei podea joasa sau bare puse la indemana?
,,Ştreangurile” de piele ar trebui să existe la orice vehicul… ca să se poată ţine de bare şi cei mai scunzi. De altfel, le întâlnim şi prin autobuze, troleibuze (odată erau şi la metrou).
Şinele sunt praf… în fine, şina aia făcută la Oţelu Roşu cu secţiune pătrată numai şină nu e, se uzează neuniform, produce uzura neuniformă a roţii… mai e şi problema că Ilie de la sculărie din URAC nu mai face bandaje cu profiluri de uzură decât pentru Tatre, pentru V3A punând conice, chiar dacă, până prin 2010 – 2011, vagoanele de Alexandria, Giurgiului, Dudeşti (parţial) şi Bucureştii-Noi (parţial) aveau roţi cu profiluri de uzură. Dar nu-i bai că se strică, şi aşa se stă cu lunile pentru o rebandajare, iar tramvaie avem destule, din moment ce firmuliţa Bursa Metal din Giurgiu cară zilnic câte un vagon la dezmembrare.
Boghiul de Bucur LF e cam tot cel de V3A, copiat (prost) după LHB în anii ’70. Tot fără frână dacă se ia curentul şi vagonul nu are baterie, tot cu suspensie care, când se lasă, i se mai pune un inel metalic sub ea să o înalţe… bine măcar că am scăpat de frâna aia de staţionare cu resort, care rămânea blocată şi trebuia să coboare vatmanul s-o ia la cheie.