despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Sultan Suleyman

După vreo cinci secole ne-nclinăm iar în faţa Magnificului, dar de data asta nu-l mai aşteptăm cu teamă.

Cine se gîndea? Totul a pornit cu un nevinovat serial; curînd s-a văzut că-n serile de luni şi marţi ghiaurimea şade cu sufletul la gură, urmărind isprăvile din haremul măreţului sultan.

Ei, iată-mă şi pe mine capitulînd în faţa lui Suleyman.

Doar că nu-i turcul cu iatagan, turban şi şalvari pe care-l ştim la televizor. E mult mai bine – e vorba de bucătăria sultanului Suleyman.

Cred că v-aţi prins deja; e un restaurant şi chiar aşa-i zice: Sultan Suleyman – bucătărie. Nu l-am ochit eu primul – l-a lăudat deja Radu.

Localul nu-i deschis de prea multă vreme, dar deja-i o problemă să găseşti o masă liberă seara. Semn bun, fireşte. E plin de turci, e plin de mirosuri îmbietoare, e civilizat, vesel şi foarte bun cu oaspeţii.

Mîncarea e excepţională; îmi pare cea mai gustoasă mîncare turcească pe care-am găsit-o pe la noi. În local este, la loc de cinste, ditai grătarul – care sfîrîie mereu, dar la plecare nu-ţi găseşti hainele îmbîcsite…

… patronii sînt prietenoşi, fetele care servesc sînt îmbrăcate ca un fel de cadîne şi am numărat vreo trei bucătari.

Guguman cum sînt, n-am luat vreun pliant de la ei, aşa că nu le ştiu telefoanele. Vă zic că se află pe Olteniţei la “Geamuri multe” (pentru cei care nu ştiu de Geamuri multe, reperul este peste drum de Academia de poliţie). În spate o şi măcelărie turcească foarte bună – fireşte că-s aceiaşi proprietari.

Ca bani: foarte ok
Curat: foarte curat
Servire: foarte bună

Deschis şi duminica.

ultima dată acolo: iarna 2014

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

6 comments to Sultan Suleyman

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>