De la ultima plimbare pe treptele Bucurestiului mi-am dat seama ca am lasat deoparte citeva.
Actuala Calea a Rahovei se opreste in Bulevardul Libertatii. Iata citeva trepte ce o leaga de o portiune ciuntita a strazii Gazelei, prin spatele fostului Cinematograf Modern, care a fost inglobat in blocul zis si ‘Bingo Europa’, de la Rondul Cosbuc:
Inca putin in zona – iata niste trepte ce coboara, prin spatele blocurilor ceausiste de pe bulevardul Libertatii, la biserica Schitul Maicilor, de pe strada Antim:
Sa ne intoarcem putin in Cotroceni – ceea ce vedem aici sint treptele ce fac legatura intre strazile Dr. Rainer (sus) si Dr. Romniceanu (jos); as zice ca e o lucrare deajuns de monumentala pentru a vorbi despre ea. Din pacate a fost renovata foarte urit, iar fintina aceea din fata nu stiu cind a functionat:
Iata scarile mai de aprope. De sus…
… si de jos:
Plecind din Cotroceni, taiem orasul inspre Vitan, unde gasim niste trepte ce scurteaza acul de par dintre strazile Penes Curcanul (jos) si Gradinarilor (sus):
… iata treptele vazute dinspre Penes Curcanul:
… si dinspre Gradinarilor:
Tot din strada Gradinarilor, putin mai jos, se face strada Coltului, ce face legatura cu Nucului: priviti cum se ingusteaza – de-abia poti trece cu masina pe-acolo!
Si, pentru sfirsit am pastrat ce-i mai bun – citeva trepte din Floreasca; poate nu v-ati fi gindit sa dati peste ele tocmai acolo, insa acolo unde e apa, e si diferenta de relief, asa ca…
Ce e cu adevarat ciudat aici este strada Rahmaninov insasi: portiunea de sus (de la intersectia cu Georges Bizet) se continua cu cea de jos (de la intersectia cu Gradistea Florestilor), ceea ce-o face singura strada rutiera cu diferenta de relief care-si intrerupe cursul prin niste trepte, in loc sa aiba o panta (harta de pe Live Maps):
Iata strada Rahmaninov, de sus. In dreapta, se face strada Georges Bizet:
Tot o vedere de sus, de data asta inspre strada Gradistea Florestilor. Partea inferioara a strazii Rahmaninov se continua in dreapta. Zona este in reabilitare, de aceea santierul si noroiul:
Stradute cu trepte in Bucuresti: partea intii, aici
Din ce imi mai aduc aminte din Uranus coboram la cinema Modern pe o strada pe care o numeam “la scarita”. Pe acolo era si o fabrica de paine (nu mai stiu sigur, dar parca bunicii ii ziceau Gagel). Foarte interesant serialul tau. Merci!
Am auzit doar de strazile de-acolo; n-am apucat niciodata sa vad Uranusul asa cum era.
Fabrica Gagel era pe strada Putul cu apa rece.
@ teoctist – “Scaricica”, asa se numea respectiva strada in panta, si am inteles ca se gasea pe langa stadionul ANEF (Republicii).
@ THC – foarte misto turul acesta virtual, de multe chiar nu stiam! Nu inteleg cum anume a fost inglobat fostul cinematograf in blocul ceausist, de fapt nu cunosc cazul. Imi permit si o corectie mica: “Rondul Cosbuc” a revenit la denumirea initiala de “Piata Regina Maria” 🙂
@ Raiden: Cinema ‘Modern’ trebuie sa se fi construit prin anii 60-70, laolalta cu cinematografe ca Favorit, Gloria (IOR), Flamura (Giurgiului), Luceafarul, Floreasca. Nu stiu cum arata zona inainte – si ce s-a demolat atunci. Odata cu proiectul Centrului Civic, blocul cel nou a fost construit deasupra intrarii in cinematograf; sala este in spatele blocului. Cred ca asemamator s-o fi procedat si cu Sala Dalles.
Ai dreptate cu Rondul, dar asa mi-a ramas in minte (si cred ca multa lume o sa-i mai zic-asa). Inca il tin minte pe cel vechi, caruia tramvaiele ii dadeau roata si care nu era taiat de bulevardul Regina Maria.
La Dalles a fost ceva foarte parsiv, pentru ca vechea cladire chiar era ok. Au vrut sa inchida in maniera stalinista frontul. Pacat de parculetul din fata vechii Sali Dalles.
@Raiden: La Sala Dalles cred ca a fost ceva mai mult decat parsiv. In epoca, arhitectii erau revoltati (in special Horia Creanga) ca aceasta cladire nu a inchis frontul stradal, considerat monumental in acea perioada.
E posibil, ma gandesc, ca arhitectii sa profitat de perioada respectiva ca sa rezolve problema. Bine, asta nu justifica maniera in care s-a efectuat acest lucru, dar cred ca e o ipoteza.
@ brebe85 – Da, era “ruperea” de fronturile neregulate cu case ba mai la strada, ba mai retrase – specific orasului vechi. Prin trasarea bulevardelor Bratianu si Ionescu, s-a dat tonul modernizarii. Horia Creanga ramane unul din MARII nostri arhitecti 🙂
Off-topic – ce-ai patit cu site-ul?
[…] si el ar fi o farfurioara cu dulceata. De ce? Pai cum sa nu fi cucerit cand el descopera locuri ca acestea sau acestea (, urate ce-i drept), dar care sunt romantice si care spun povesti doar prin existenta […]
Am gasit o fotografie cu “scaricica” adica fosta strada Putul cu apa rece.
http://www.memoriasurbanas.com/image.axd?picture=2009%2F7%2Fc.Picture+Stairway+to+Putul+cu+Apa+Rece+Red.jpg
Mulţumesc, teoctist! Ce stradă! Ce oraş am mai avut!
Am mai găsit cîteva poze din cartierul Uranus, aici: http://fotomaniacu.blogspot.com/search?q=uranus
Unde mai scrii, pot să te întreb?
Merci, nu stiam fotografiile din link-ul tau. Am mai gasit un articol interesant despre zona respectiva aici: http://bucharestunknown.blogspot.com/2009/11/la-poalele-dealului-mihai-voda-se-afla.html
Momentan nu mai scriu, am inchis blogul. Ii las pe altii s-o faca ca o fac mai bine decat mine.
@teoctist: mie blogul îmi plăcea. Mulţumesc pentru link, nu ştiam de blogul ăsta – e tare interesant!
uite-mi strada
deci daca veniti pe acolo,va sfatuiesc sa nu intrati pe gradistea florestilor,e dezolant!!!
Tarziu, am savurat si eu acest blog…
Despre scari de acest gen: exista una si langa patriarhie…
Multumim pentru informatii, documentare, fotografii, invitatie la redescoperirea bucurestilor de alta data…
Pacat ca nu continua blogul…
despre Patriarhie și altele, în prima parte…
https://www.simplybucharest.ro/?p=931