despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Perpendicular pe circular

Se fac aproape doi ani de cînd tramvaiul 1 dă roată prin Bucureşti, şi mă bucur să văd această linie din ce în ce mai folosită. Traseul e circular – întrerupt însă foarte neprietenos pentru călător la Şura Mare.

În fine: chiar şi eu merg cu 1 destul de des şi destul de mult – suficient cît să-mi dau seama de nişte lucruri.

În primul rînd, pe Trafic Greu circulă multe linii de tramvai. Avem 1, 8, 11, 25 şi 47 – încălecîndu-se, încrucişîndu-se şi pierzîndu-se multe minute la făcutul la stînga şi la dreapta. Desigur, nici una din aceste linii nu e de sacrificat; ar însemna ca un cartier întreg să piardă o legătură directă şi oamenii să plătească mai mult.

Cînd spun că liniile astea nu trebuie sacrificate, poate greşesc – pentru că din păcate, linia 47 nu a fost soluţia de care Ghencea şi 13 Septembrie aveau nevoie. După an şi jumătate de funcţionare, 47 e folosit cam doar de invalizi, bătrîni şi militari în termen; adică de cei care nu se grăbesc. Să ajungi din Ghencea la Unirea ocolind pe la Filaret se dovedeşte incomod. Mă întreb dacă 47 trebuie să rămînă în funcţiune aşa cum e acum – adică cu un vagon care vine la 20 de minunte. Da: e un cerc vicios – oamenii nu iau acest tramvai pentru ca vine rar; şi tramvaiul vine rar pentru că puţinătatea călătorilor nu justifică o cadenţă mai mare…

Circulaţia lui 47 pe Trafic Greu şi virajul său stînga de la 13 Septembrie încurcă tramvaiele care merg înainte. Un tramvai 1 care se nimereşte în spatele unui 47 aşteaptă 2-3 minute din cauza manevrelor de schimbare a macazului şi a pierderii unui verde, cel puţin.

Ce să mai zici de amărîta stradă 11 Iunie? Trec pe ea 4 linii de tramvai. Da, şi linia 7 e bunuţă, nici linia 27 nu-i rea; dar toate tramvaiele astea care fac stînga pe 11 Iunie, venind pe Regina Maria dinspre Unirii fac un adevărat balamuc în intersecţia de-acolo.

De-abia acum ajungem la miezul chestiunii. Aşa cum e gîndită şi construită reţeaua de tramvai din partea sud-vestică a oraşului, călătorul nu are mari beneficii.

O linie ca 47 nu trebuia să lege Ghencea de Unirea prin Trafic Greu – ci direct, construindu-se o linie de tramvai pe bulevardele 13 Septembrie şi Unirii! Da!

Merită să ţii linia 7 din Giurgiului care ocoleşte pe Viilor, Filaret şi 11 Iunie pentru ca să ajungă la Unirea?

Ca să ajungi la Unirea cu 27, face să vii dinspre Dudeşti şi să te duci prin Pasajul Mărăşeşti, pe la Parcul Carol şi să te întorci pe Regina Maria?

Am mai zis-o şi o s-o mai zic iar: Bucureştiul nostru are nevoie de schimbări curajoase ale transportului public:

Să ne gîndim – ce vrem? Tramvaie care să nu mai şerpuiască şi să se unduiască între cartiere, ci să lege rapid periferiile de centru. Tramvaie din care să fie comod să cobori şi să traversezi la staţia de legătură. Tramvaie care să aibă, preferenţial, acces în intersecţii şi care să fie lăsate să treacă mai repede chiar de către agenţii de poliţie rutieră.

31 comments to Perpendicular pe circular

  • Ando

    Ref. la intreruperea cercului pt tram.1:si pe mine m-a surprins, initial, scurt-circuitul de la Sura Mare,dar, cinstit, vorbind,era nevoie- pt. necesitatile fiziologice – de un punct de repaus pentru manipulanti.
    La inceput, cand cercul era complet, opreau pe calea Vitan, cam prin dreptul Casei de pensii…transbordarea pasagerilor era dificila.
    Pentru mine marea problema cu tramvaiele este viteza redusa de deplasare a acestora. Si nu vorbesc de momentele de varf, cand se imbulzesc masinile pe sina de tramvai iar politistul
    se face ca nu vede, sau de zone cu terasamentul facut varza
    (ex sos Pantelimon)
    Dar, am prins diverse momente ale zilei, pe diverse portiuni libere ale traseului si zicei ca manipulantul “doarme pe el”, adica tramvaiul abia se târa.

  • hm

    sunt de acord ca la Vitan era aiurea transbordarea. Dar imi placea cum puteam veni direct de pe Viilor si sa continui inspre Sincai.
    Sa vezi pe Titulescu… macazurile se schimba si acum manual! Cat timp pierdut aiurea…

  • Alex

    Solutia pentru tramvaiul 47 e chiar simpla. Sa aibe traseu comun cu 32 intre Unirii si Progresului, iar la Progresului sa se construiasca un viraj pentru a permite tramvaiului sa faca dreapta. Ar fi o investitie minima. Problema este in conducerea RATB — dezinteres total.

    Eu am senzatia ca toata regia este intr-o decadere profunda. Ca si calator zilnic al 32, nici macar controlori nu mai observ a exista de vreun an de zile. Ultima oara am observat controlori in vara trecuta, stateau pe peron la Unirii, nu urcau in tramvai, in schimb le zicea calatorilor care urcau sa isi valideze cardurile. Plus de asta, tramvaiele se degradeaza de la an la an. Nu mi se mai pare justificat sa platesc calatoria in situatia asta.

    As mai puncta si faptul ca unii varmani sunt adormiti, dupa cum spunea si Ando. Mai mult de asta, parca sunt speriati, le e frica sa intre in intersectie si le permit taximetristilor sa se aseze in fata lor pentru a face stanga. Cateodata mai nimeresc sa calatoresc cu un vatman mai vioi, caz in care se cunoaste diferenta de timp pana la destinatie.

  • hm

    orice se poate, doar să vrei, Alex. Doar să vrei!
    Controlale am văzut, în ultimele luni, dup-amiaza şi în weekend. Şi mai mult în raza de acţiune a depourilor, ca să zic aşa.
    Dimineaţa – nu prea.

    şoferii şi vatmanii – aşa cum văd eu situaţia – trebuie, pe de o parte, să piardă vremea pe traseu ca să nu ajungă prea repede.
    Tu ajungi mai repede la destinaţie Viteza vehiculelor a scăzut, şi nu numai din cauza ambuteiajelor.
    Că nu “se bagă”, e altceva. S-or fi săturat să-şi ia bîte de la mitocani, taximetrişti şi alţi şoferi “profesionişti”
    Şi poate nu le convine să stea pe tuşă, cîtă vreme tramvaiul/autobuzul lor e în reparaţie din cauza vreunei loviri.

  • Să ne gîndim – ce vrem? Tramvaie care să nu mai şerpuiască şi să se unduiască între cartiere, ci să lege rapid periferiile de centru. Tramvaie din care să fie comod să cobori şi să traversezi la staţia de legătură.

    Există. Dar merg pe sub pământ şi se numesc metrouri 😛

  • Andrei

    “Nautilus:
    April 10th, 2013 at 12:24
    Există. Dar merg pe sub pământ şi se numesc metrouri”
    Dar bani sunt ptr metrouri? Daca ei au posibilitatea sa ia fonduri europene nerambursabile si sa puna reteaua la punct, insa se pare ca atat primarii (ex calsic e tov. Gen Ontanu,care in loc sa atraga fonduri europene pentru linia de tramvai de pe Sos.Pantelimon, o arde AERIAN dorind sa faca un nou mod de transport TELECABINA) cat si RATB-ul sunt rau intentionati, reteaua de transport electric TREBUIE desfiintata (dupa ei), si sa lasam niste autobuze (de pe trolee si mai ales tramvaie,nu ai ce sa furi).

  • 1. Rău intenţionaţi sunt. Cine crede că au fost vreodată bine intenţionaţi visează 🙂

    2. Singurul mijloc de transport eficient pentru un număr mare de pasageri pe distanţe semnificative e metroul. Nu ocupă spaţiu pe şosea, nu poluează semnificativ, nu stă în intersecţii, te apără de intemperii, se mişcă repede. (De asta francezii au găurit solul lor precum cârtiţele şi au întins metroul pe oriunde a fost tehnic posibil.)

    3. Exemplu: să zicem că vrei să mergi de la Dămăroaia la Alto Syncro Pantelimon.

    Câte autobuze şi tramvaie schimbi? Prin câte staţii stai în ploaie? Cât de încet te mişti? De la Cora la Alto Syncro mai poţi merge şi cu altceva decât cu un microbuz jegos? Cât te costă biletele consumate?

    …Dar poţi să iei la fel de bine metroul de la Jiului şi să mergi în condiţii foarte bune până la staţia Pantelimon, cu 2 lei. Mai complicat e ultimul segment al traseului, pe care mergi tot cu rablagitul microbuz 146.

    De asta liniile de metrou în formă de raze (IMGB-Pipera, Pantelimon-Militari, şi când îşi vor mişca fundul şi guvernanţii de azi, Drumul Taberei – Pantelimon) sunt o necesitate absolută când ai distanţe mari de parcurs.

    ~Nautilus

  • PS În Paris sau Roma practic nu există transport electric de suprafaţă în centru, iar în Viena există doar tramvaiul circular nr. 1 şi în Lisabona doar “tramvaiul ister… istoric” – dar există metrou.

  • hm

    pînă la metrou – care este într-adevăr şi scump de construit şi scump de exploatat (chiar este!) – hai să avem naibii o reţea eficientă de tramvai.
    Tramvai care la noi e şi inelar, şi radial, şi în toate felurile.
    Tramvai care nu e în stare să unească estul de vest, cu trei capete de linii distincte în centrul oraşului, dintre care două nu sînt în apropierea reală a nici unei staţii de metrou (Sf. Vineri şi Sf. Gheorghe, ÎNTRE CARE NU CIRCULĂ NIMIC!!!)

  • Andrei

    “mijloc de transport eficient pentru un număr mare de pasageri pe distanţe semnificative e metroul.”

    DEACORD insa fara “Singurul”. Eficient poate fi orice autobuz,troleu sau tramvai daca il pui pe benzi seprate de trafic (41) si daca ii mai bagi si semforizare preferitiala, parcurgere traseului poate fi aproape la fel de rapida ca la metrou.
    In privinta “număr mare de pasageri” autobuzul si troleul sunt limitati la 2 articulatii, insa tramvaiul il poti face cat te tine statia(in Budapesta Siemens Combino are 6 sectii si 54m, se poate si mai lung).

    ” Nu ocupă spaţiu pe şosea”
    E o problema FALSA – faptul ca daca o sa scoata liniile de tramvai exsitente, crezi ca o sa se circule mai bine? Iti zic eu NU, daca vrei sa vezi cea mai tare infrastructura rutiera, uitete in SUA(ei au mai si “modernizat” strazile prin desfiintarea tramvaiului) crezi ca ei nu au ambuteiaje pe strazi, sau in genere pe autostrazile lor urbane? Au niste ambuteiaje muklt mai mari decat in Bucuresti. De fapt banda aia a tramvaiului e ocupata mai eficient. In fiecare tramvai V3A incap 300 oameni, cate benzi ai trebui sa mai ai pe Stefan cel Mare (spre EX), ca sa incapa la stop langa 3 benzi existente (alea 300 masini in + ce ar aparea daca sar fi desfiintakl linia 1)?

  • Andrei

    “nu poluează semnificativ”
    Troleele si tramvaiele TOT

    “nu stă în intersecţii”,”se mişcă repede ”
    Semaforizarea preferntiala.
    Daca nu ma crezi uita-te aici http://citytransport.info in “Bus priority systems” (acolo se refera exclusiv la autobuze, dar sitemul e perfect aplicabil si la trolee si tramvaie).

    “te apără de intemperii”
    Aici ar fi mai greu de gasit o solutie pentru transportul de suprafata, insa exista, in Dubai construiesc acum o retea de tramvai si statiile vor fi inchise cu geamuri enorme si vor avea usi automate (ca la Carrefour) :)) deci pasagerii vor fi aparati de temperaturile mari din Dubai, aceeasi solutie poate fi aplicata si al noi, si iarna ..
    Un ex de statie cu AC din Dubai http://dubaimetro.eu/wp-content/uploads/2012/10/180.jpg

    “Câte autobuze şi tramvaie schimbi? Prin câte staţii stai în ploaie? Cât de încet te mişti? De la Cora la Alto Syncro mai poţi merge şi cu altceva decât cu un microbuz jegos? Cât te costă biletele consumate?”
    MULTE, dar asta nu tine de nejunsurile transportului de suprafata, ci tine de INTENTIA REA a primarilor sau CRETINISMULUI, cu care se aplica acele retele.
    Si per total nu transoprtul de suprafata il dubleaza pe cel din subteran(cum multi cred ca se intampla in cazul tramvaiului 1 si liniei M1), ele se completeaza una pe alta, metroul are clientii sai, tramvaiul are clientii sai, metroul are statii din km in km, iar tramvaiul are din 200m in 200m. La fel au facut in Moscova spre ex. au desfiintt toate liniile de tramvai de pe magistralele auto si in loc au facut linii de metrou(in sec 20 anii 50-90), acum metroul e supra aglomerat cu tot cu mega capacitatea lui(exista la suparfata retele de autobuze/trolee insa ele stau in ambuteiaje si nu se compara cu tramvaiul). Acum noul primar va reface liniile de tramvai de pe magistrale(cu separare de trafic si semforizare).

    “PS În Paris sau Roma practic nu există transport electric de suprafaţă în centru”,”(De asta francezii au găurit solul lor precum cârtiţele şi au întins metroul pe oriunde a fost tehnic posibil.)”
    In Paris in centru nu prea exsita insa in Roma, harta imi spune altceva http://wikimapia.org/#lang=en&lat=41.898572&lon=12.500553&z=13&m=o&search=roma .Insa per total precum in economie exista 2 cai de dezvoltare 1)anglo-saxon si 2)german asa si in transport public as putea sa regasesc aceste 2 cai de dezvoltare :)) 1) american si 2) german
    1) american
    Se bazeaza pe teza ca “pe suprafata masina , in subteran metroul (in cel mai bun caz)” insa din cate am vazut acest model a dat faliment, in multe orase se fac retele noi de LRT si Tramvaie (Washington,Cincinatti,Portland….)
    2) german
    Metrou + Tramvai + Troleu + Autobuz (fiecare in locul sau potrivit).In unele orase germane retea de metrou nu exista, ci exista un hibrid de metrou cu LRT, ce in centru circula in tunele,iar la periferii pe suprafata.
    Orasele care mi le-ai dat ca exemplu (Londra,Roma, Paris …)in anii 60 au urmat exemplul celui mai “smecher” membru al blocului sau(capitalist)SUA,unicii ce au avut capul sau, au fost germanii si popoarele scandinave ce si-au pastrat retelele fara sa le demonteze. Insa in anii urmatori au realizat (aia din orasele mentionate)ca exemplul SUA nu merge si in Europa, asa ca din anii 90 (spre ex),in Paris au inceput sa faca din nou retele de tramvai.
    Insa in cazul nostru,noi suntem un stat SARAC, deci nu ne prmitem retele de metrou, deci unica iesire e sa perfectionam ce avem (si asta e MULTTT mai ieftin). Sau putem sa fim MANELISTI si sa ne imprumutam sa facem metrou:))
    Atunci ne asteapta calea Greciei sau Ciprului.

  • Pana in Dubai e mult de mers 🙂 dar cei care au batut Budapesta cu piciorul si transportul in comun stiu ca acolo totul merge la FIX iar legaturile sunt foarte bune intre tramvai-bus-metrou.
    Deci se poate!

  • Andrei

    “Pana in Dubai e mult de mers”
    Statiile din Dubai nu sunt rachete(termopane mari + usili di la carfur + AC + plastic), e realizabil si la noi

  • Andrei

    “dar cei care au batut Budapesta cu piciorul si transportul in comun stiu ca acolo totul merge la FIX iar legaturile sunt foarte bune intre tramvai-bus-metrou.”
    Nu am dat ca exemplu retelele de acolo, am dat ca exemplu tipul de tramvaie(si in speta lungimea,deci capacitatea).

  • 🙂 Hold your horse cowboy! Ma refeream ca aici, aproape, exista transport in comun de calitate, bine structurat.
    Nu o lua personal, te rog.

  • cred că ştim cu toţii problema – ce a rezultat în urma demolărilor cartierelor Izvor şi Uranus e nu e rezultatul unei creşteri naturale. eram mic, dar încă îmi amintesc ITB-ul de altădată…

  • Eu cred că sistemul de transport integrat al Vienei – organizat pe o topologie inelar-radială şi cu o calitate impecabilă a serviciului – este un exemplu pentru București.

    Dacă discutăm doar despre tramvaie, reţeaua din Viena conţine trei grupuri de linii : linii care unesc periferiile şi ocolesc centrul pe trasee cvasiinelare, linii care unesc oraşul central (zona de tarifare 100) cu Bezirk-urile de la periferie pe trasee radiale şi linii care unesc staţii din primele două grupuri de linii – pe trasee tangenţiale sau în formă de U. Capetele liniilor dinspre centru sunt astfel poziţionate încât să permită un transfer rapid către staţiile de cale ferată, U-bahn şi S-bahn. Planul liniilor de tramvai se află aici : http://homepage.univie.ac.at/horst.prillinger/metro/m/largemap-tram.html

    Mult mai interesant este însă planul liniilor de noapte (autobuzele N) valabil în cursul săptămânii, care vorbeşte de la sine despre principiile fundamentale ale organizării unei reţele inelar-radiale de transport de suprafaţă : http://www.wienerlinien.at/media/files/2011/nightline_werktage_21042.pdf

  • Ando

    @armyuser: sunt convins că au plecat destui, afară, în delegaţii de “documentare”-atât din primărie cât şi de la RATB.
    Ce-au înţeles şi ce-au aplicat(mai bine zis, n-au aplicat), aici e marea durere!

  • Andrei

    “Ce-au înţeles”
    au inteles sigur, si anume ce inseamna calitatea serviciilor oferite de membrele celei mai vechi meserii, iar cu tramavaie cred ca nici nu au mers (cum sa mearga ei pe tramvai macar si in Viena, daca ei acasa captusesc tara pe A8-uri si X5-uri) :))

  • hm

    m-am liniştit, credeam că nu au înţeles chiar nimic.

  • Cristian M. Ioan

    CIteva observatii concrete, nu consideratii “cum ar trebui sa fie”
    – tramvaiul 1 trece pe la mine pe Calea Vitan, sa ca vorbesc “pe concret”
    – pina la sistematizarea din 1985, existau doua trasee CIRCULARE, autobuzul 133 si tramvaiul 26. Un segment al liniei lui 26, perpendicular pe Bdul Ana Ipatescu , exista si dupa 1990, prin 92 am facut o poza! Am subliniat “circula” pt ca acum tramvaiul 1 are un traseu inchis, dar este departe de a fi cerc …
    – La Sura MAre este capatul de linie, necesar pentru manipulanti, chiar daca suna aiurea “capatul cercului”. Cu un an in urma, acest capat era la Piata Vitan, acolo tramvaiele faceau pauza!
    – ca aspect anecdotic: cu mai bine de doi ani in urma a fost ziua cind diminerata tramvaiul se numea 32, iar seara, 1! Am facut si pzoe, cind voi iesi la pensie poate am timp sa le caut ca sa le sorteze
    – fiind un traseu inchis, ce trece chiar prin fata blocului, desigur ca folosesc tramvaiul 1. Dar nu cu mare placere: o linie asa lunga este inevitabil perturbata de ambuteiaje, traseul complet dureaza in practica circa trei ore!!! Chiar pe distante mai mici este enervat, mai ales la colt, tramviul trebuie sa astepte trei stopuri succesive ca sa poata trece!
    – desigur ca ideal ar fi metroul, dar in Bucuresti este extrem de greu de realziat o densitate a liniilor de metrou ca cea din Berlin, deci este absolut necesar sa se perfectioneze si transportul de suprafata! Tramvaiul este cel mai putin versatil, dar are capcitate mare, e nepoluant, iar daca are linie separata, precum 41 sau 32, poate fi foarte eficient! De xemplu, dimineata iau pe 41 de pe Turda pina la piata Scanteii. Exista inevitabil intarizeri provocate de masinile ce stau pe linia tramvaiului, dar in rest, intervalul de succedare este extrem de mic: la ora 8 tramvaiele vin unul dupa altul la mia putin de doua minute sau 400 m distanta! (pot dovedi cu foto).In anii ’80 erau trasee pe care ramasese un singur autobuz, puteai sa astepti si 40 de minute, dar pe linia lui 41, la ore de varf, pur si simplu nu ar avea loc mai multe vehicule!
    – aici se atinge un alt punct nevralgic – orice linie de tramvai sau autobuz ce are un traseu luuung si nu beneficiaza de culoar separat, va fi un esec, deoarece va petrece mult timp in ambuteiaje. Sunt necesare trasee scurte, gen naveta, cu frecventa mare!

  • hm

    tii probabil minte problemele vechilor traseuri lungi 5 (Baneasa-Pantelimon) si 16 (Pipera-Republica)

    insa ce bine era cand intre Sf. Vineri si Sf. Gheorghe se circula!!!

  • Cristian I

    Sigur ca da, ai dreptate cu ambele afirmatii!

    – da, traseele erau lungi, prindeau blocaje
    – nu e bine nici acum, ca tramvaiul 5 nu mai trece podul
    – sistematizarea din 1985 a intrerupt nu doar circulatia tamvaielor INTRE cele doua “capete”, Sf. vineri si sf. Gheorghe, ci si in general fluxurile de transport public ce se intersectau la Piata Unirii, pe directiile nord-sud si est-vest!
    Pe schitele de trasee ITB din anii ’70 sau ’80 se poexistenta ate vedea cum Piata Unirii era un nod central pt liniile radiale, de exemplu pt traseele de autibuze de noapte, dar si existenta traseelor ineleare, tramvaiul 26 si masina 133.

    OK, aia a fost, iar Nautilus ma va critica pt ca sunt unul din caraghiosii ce publica la SmartWoman si Atac si isi publica biografia pe Net, dar ce s-ar putea facea ACUM pentru reluarea circulatiei cu tramvaiul?

  • hm

    bani (care s-ar gasi) si sa se vrea. Cand zic ” SE ” ma refer la noi toti, pentru ca tramvaiul e dispretuit de aproape toti cetatenii.

  • Problema cea mai mare a lui 47 este intervalul imens de succedare. Cred ca au pus doar vreo trei tramvaie pe traseu si, ca atare ai de asteptat cam jumate de ora. Ori scuza’ma, hm, imi vine greu sa cred ca daca ai treaba la Unirii, sau trebuie sa treci prin unirii, iti permiti sa pierzi jumate de ora stind in statie… De fapt, cam cand iti permiti sa pierzi jumate de ora stind in statie?
    Continui sa cred ca daca ar asigura un interval de succedare de 5-7 minute, chiar si cu tot ocolul idiot pe care’l face azi 47-le tot ar fi mai des folosit.

  • Cristian Ioan

    Evident ca un interval de succedare asa de mare poate face ORICE linie nefunctionala!
    IEri am fost din nou cu 41 si CONFIRM CA dimIneata intevalul de succedare este MINIM, nu nuami ca n-am avut de astEptTa decat un minut, insa se vede ca mai bine de atita nu se poate, TAMVAIELE NU AU CUM SA FIE MAI DESE …

    Raspuns: in mod normal, NU astepti jumatate de ora in statie!
    mergi pe jos, iei un taxi, recurgi la alte mijloace de transport, chiar pe rute ocolitoare, unde trebuie sa schimbi, chiar daca in final faci mai mult, dar nu STAI degeaba in statie!
    Exceptie ar fi destinatiile indepartate, gen Otopeni sau Snagov, unde esential este sa ajungi, timpul nu e critic – acolo se poate sa asepti si jumatate de ora.
    Chiar un interval mai mare de 7 minute si ar fi acceptabil, dar 30, nu!!

  • hm

    Da, daca 47-le ar veni mai des, poate l-ar folosi mai multi.
    Insa mai multe 47-uri pe 11 Iunie-Cosbuc ar duce la dopuri urate pe acolo la orele de varf.
    …la fel, s-ar pierde foarte mult la virajul stanga de pe Trafic Greu spre 13. Ar fi o coada mare de 1-uri, 8-uri si 25-uri in spatele lor. Of!

    41, daca nu poate veni mai des, poate veni mai… mult. Un trenulet de doua tramvaie? Un tramvai din patru segmente?

    Repet si aici ideea cu asteptatul – mijloacele de transport pot veni oricat de rar e nevoie, dar omul trebuie sa stie CAND vin ele in statie.
    Bun – vin odata pe ora: stii asta si te duci la ora fixa la care vin ele, si gata!!! Asta e civilizatie!

  • Cristian I.

    @hm,
    Prea multe ar duce la dopuri, da, insa dinn “fericire” in intervalul de succedasre de 15-30 de minute incap destule tramvaie!!!
    La 41 nu se poate mai bine – doar ca ar trebui acoperite si celelalte segmente orare.
    Un tamvai cu patru segmente articulate ar fi prea lung, blocheaa traficu, la fel doua legate impreuna sua o succesiune de trei vagoane separate, cum erau in anii 60-70. Calea de rulare separata permite trecerea unor “trenuri” mai lungi, dar tot mai sunt curbe si intersectii neprotejate in care un tramvai prea lung se blocheaza!
    Apoi, nu este bine sa ai un tren de mare capacitate ce vine la fiecare 7-10 minute, este mai bine sa ai tramvaie mici, chiar mai mici decat cele actuale, ce vin DES, la 1-2 minute!

    Asta nu este idee amea, tramvaiele din Timisoara SUNT mai mici!

    Cu ora fixa, ajungem la SF, respectiv la Berlin, unde in toamna lui 1992 am avzut in statiile de autobus orarul afisat, de genul 8:47. Desigur,din cauza ambuteiajelor, nici macar in Germania nu putea autobuzul sa ajunga exact, insa era de retinut IDEE de orar si nu de “astepata matale acolo, si cind s-o inatmpal sa vina, te urci” …

  • hm

    treaba asta cu curbele e meteahna veche. Se reabiliteaza o linie de la cap la coada si la sfarsit domnii ingineri isi dau seama ca tramvaiele se julesc de bordurile statiilor…

  • Eu mă încăpățînez să cred că la 41 se poate mai bine. Sigur că tramvaiele mai lungi sunt o soluție, dar ne putem imagina ce costuri de achiziție ar presupune, însă nu văd de ce nu putem adopta pentru 41 la orele de vîrf, o filozofie de genul stația și tramvaiul plus încă trei care să odihnească la fiecare capăt. Parcă calculasem odată și ar fi fost nevoie de 36 sau 38 de tramvaie pentru a realiza minunea asta.
    Pînă n’o să văd că s’a încercat și așa ceva, nu renunț la ideea că se poate mai bine decât ce facem noi acuma cu 41.
    Macazuri automate și fază de stop separată, și chiar influențabilă (aș zice) pentru tramvaie. Iar problema a treia este programul de rulare. Să zicem că pornim de la premiza că nu putem asigura un program de rulare nici măcar orientativ, deși acesta există pe foaia de parcurs a fiecărui șofer RATB, atunci hai să facem invers. Stabilim un număr de curse minim de executat în interiorul orelor de lucru ca normă și încurajăm șoferii să parcurgă traseul cât mai repede (în fond transportul în comun este pentru deplasare nu pentru turism) plătindu’le ore în plus pe cursele efectuate peste normă. Dacă îi și susținem puțin cu Poliția Rutieră s’ar putea să ne trezim foarte plăcut surprinși de calitatea transportului în comun.

  • hm

    Recunosc – cu 41 nu circul, ‘nu-s pe linia mea’.

    În afara orelor de vîrf, un tramvai ‘trenuleţ’ probabil că nu e tocmai fiabil. Nu ştiu.

    Ştiu doar că puţini sînt poliţiştii care sînt prietenoşi cu tramvaiele. Dimineaţa, pe linia lui 1, sînt doar cîţiva care întotdeauna lasă tramvaiul să treacă întîi – îi cunosc deja.

Leave a Reply to hm Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>