despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

plimbări în Bucureşti XIX – prin Cotroceni

Cui nu-i place Cotroceniul? Mai ales acum, în prag de vară, cînd oraşul încă nu respiră greu din cauza căldurii, cînd seara e plină de mirosuri de flori şi oamenii n-au fugit, care la munte sau  la mare.

Într-o Sîmbătă toridă, găsindu-mă în Cotroceni, m-am pomenit că am o oră-jumate liberă – aşa că am plecat să mă plimb pe străzile cele mai frumoase din Bucureşti. A fost o plimbare simplă, nu o excursie, nu un tur; pur şi simplu am căscat gura la case (vile!), la copacii bătrîni, la maşini, umplîndu-mă de linişte.

Cotroceniul nu-i perfect; faptul că e-n grădina celui mai incompetent primar de sector din Bucureşti îl ţine-ntr-o stare de necurăţenie şi nepăsare, de prag de paragină. Uitaţi-vă la ce ar putea fi cele mai frumoase şi mai romantice scări din Bucureşti: jungla şi gunoiul au pus stăpînire peste ele; miroase urît şi te-mpiedici pe treptele refăcute prost:

… cu toate astea, imediat îţi vine să te uiţi în cealaltă parte: străzile sînt încîntătoare, intersecţiile liniştite, umbra deplină. E şi cochetărie, şi intimitate, şi spaţiu – la un loc:

… sînt locuri unde-ţi vine să te-aşezi şi s-admiri priveliştea, să visezi la cît de frumos ar putea fi tot oraşul nostru. Însă mereu îţi iese ceva-n cale care să-ţi aducă aminte că tot în Bucureşti trăim; şi că nimeni altcineva nu-l strică, în afară de noi

Dar mi-e tare greu să fiu rău cu cartierul ăsta; are el ceva care te atrage, care te face să-l iubeşti, poate mai mult ca oricare alt cartier socotit de-al nostru.

Ce să mai zic de superba stradă Alexandru Vitzu! – cînd am descoperit-o, în anii ’80, m-am îndrăgostit de lărgimea ei, de curbele ei largi, de felul în care e mărginită de parcul ce cobora-nspre Romniceanu, şi-mi închipuiam că e un soi de stradă dintr-aia americană, vreo terrace de prin Los Angeles.

Ăsta e Cotroceniul. O încîntare, o explozie de lucruri frumoase, de nimicuri splendide. Păcat că-i spart de infecta esplanadă din faţa Academiei Militare: aici s-au tăiat gardurile vii ce mărgineau fîntîniţele şi băncile şi locul arată ca un maidan, ca un obor care-aşteaptă vitele. Sper din toată inima ca partea asta să fie refăcută într-un fel cuminte şi deştept, care să-i redea frumuseţea…

plimbări în Bucureşti: lista episoadelor – aici

9 comments to plimbări în Bucureşti XIX – prin Cotroceni

  • Faci tu cum faci şi tot la hârbul ştim-noi-cui ajungi…

  • Dragos B

    Da, da, Dr2005! 🙂 🙂 🙂 Mi-ai luat vorba din gura! 🙂

  • hm

    îi zicem follow-up 🙂

  • Freesys

    Foarte misto si X6 – le cu bodykit sport !

  • hm

    şedea foarte bine acolo, în peisaj 😉

  • ha, a fost sâmbăta trecută? pe la ora 14 urcam şi eu aceleaşi scări!
    iar la vreo sută de metri de arcada aia cu grafiti fotografiasem puţin mai devreme Skoda de ţi-am trimis-o :))

  • hm

    cu o sambata inainte de asta, pe la 11-12. Era si mai cald 🙂

  • Serban

    Eu am ajuns sa-mi doresc sa-l vad le vanghelie lovit de dambla, ca altfel nu vad cum vom scapa de el… Ma doare inima cand vad, aproape zi de zi, in ce hal au ajuns scarile si esplanada. Scarile de pe colt aveau, in interiorul absidei, o fantana, care a fost pur si simplu demolata in 2004, pe principiul ca daca nu putem restaura, atunci distrugem. E o rusine! Il asigur jegos de injuraturile mele zilnice.

  • Cristian

    @Serban,
    vai ce rautate, ce urit!
    “jeogsul” acela a fost ales de oamenii din sector. Si nu os ingura data, putea fi o intamplare, sau o greseala – “errare humanum est” – ci iarasi si iarasi a fost re-ales si re-re-ales!

    Si nu numai ca primar este dl Marean bun, ca doar pedesereul l-a pus Secretar general pe toata Capitala!
    Talentul sau organizatoric este indiscutabil, un record demn de mentionat in almanahe.
    In concluzie: nu aveti ce face, Vanghelie place!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>