despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Ce s-a ales?

 scris de C. D. Mocanu

Urmăresc şi citesc cu interes tot ce scrie Alexandru Dinu. Am declarat-o public. În partea a doua a articolului „Anii 1978 – 1985. De pe străzi, în întreprinderi; dacă vă interesează”  acesta relatează o scenă şi lansează, cumva retoric, o întrebare:

“În schimbul de noapte era iad, şi totuşi cei patru indivizi cu care lucram, trăgeau pe rupte. Mai ales unul, bătea spre 45 de ani dar sprinten ca un adolescent, un om simplu ce nu cred că apucase să facă 8 clase, cu un suflet de ciocolată – îmi amintesc o frântură de conversaţie la vremea când tocmai mijeau zorile, “când ajung acasă fac o baie, dar nu mă culc, mai întâi stau pe balcon la răcoare şi beau o bere pe îndelete”, o fericire simplă, ce s-a ales de astfel de oameni după 1989?”

Puteam să-i transmit un răspuns la “comentarii”. Întrebarea însă este foarte serioasă şi îmi este imposibil să stau “la galerie”. Am trăit o experienţă asemănătoare şi iată răspunsul meu:

Am locuit o perioadă pe strada Lt. Mihail Foişoreanu, vizavi de o secţie a Cooperativei Metalica Invalizi. Aici, munceau oameni cu dizabilităţi, produceau bunuri din metal (broaşte, balamale, zăvoare etc.) şi îşi câştigau demn existenţa. Îi vedeam uneori venind sau plecând de la serviciu. Preocupările şi necesităţile gospodăreşti mă determinau adesea să fac scurte vizite în „unitate”, evident cu acordul şefului cu care stabilisem relaţii de „ajutor reciproc”. Am remarcat cu această ocazie un muncitor cu dizabilităţi care nu te făceau să crezi că poate utiliza cu eficienţă o pilă de lăcătuşerie. Omul acesta o făcea şi rezultatul era spectaculos.

În iarna 1987-1988 casa ne-a fost demolată şi ne-am mutat la bloc, unde nu ne-am obişnuit niciodată. (Mama spunea: „Când se înserează îmi vine să plec acasă”.) A venit apoi „rebeliunea” din ’89 şi viaţa mea a apucat pe alte drumuri, uitând de „invalidul” care mă fascina de căte ori îl vedeam. 

Şi în primăvara lui 1991 l-am revăzut. CERŞEA LA FÂNTÂNA DE LA ARHITECTURĂ !!!???

6 comments to Ce s-a ales?

  • Anastasiu

    Cati oameni au pierdut atunci, si directia, si rostul…
    Am luat foarte usor Schimbarea.
    Prea usor, si prea putini oameni au documentat serios implicatiile socio-antropologice ale 90-ilor….

  • Freesys

    Inca astetam si noi argumentarea aia cum ca lacul vacaresti a fost umplut (cu apa nu cu tigani)!

  • hm

    O sa vina! Pana atunci, rabdare.

  • Cristian Ioan

    “CERŞEA LA FÂNTÂNA DE LA ARHITECTURĂ !!!???”

    foarte rau, dar sa nu uitam aspectul COERCITIV de pe timpul comunismului, cersitul era INTERZIS!

    Dupa 1990, s-a dat LIBER!

    “Inca astetam si noi argumentarea aia cum ca lacul vacaresti a fost umplut (cu apa nu cu tigani)!”

    Puntin arabdare, Freesys, o sa ies si eu la pensie si o sa caut pozele facute in 1989 cu tele de 300mm!

    • C.D. Mocanu

      N-am uitat de Lacul Văcărești! Timpul, doar timpul bată-l vina! Și străduința de a aduna argumente obiective, adică documente oficiale. La unele se ajunge foarte greu. Cu o singură excepție, am izbândit și așteptatul articol se plămădește. Va fi trimis în lume înainte să ieșiți la pensie! Până atunci toți cei pasionați de subiect pot fi liniștiți. Lacul a fost umplut prin pompare din Dâmbovița, e drept, n-a ajuns la nivelul normal de reținere, ci doar la circa 75%.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>