… la cumpărături, muzica ne-nsoţeşte mereu paşii; ba chiar se presupune c-ar trebui să ne-ndemne să cumpărăm mai cu spor, mai cu drag, mai cu dare de mînă. E drept – e şi enervantă şi bubuitoare deseori.
Cea mai bună muzică de magazin o poţi asculta dimineaţa – genul ăla de dimineaţă dintre ora deschiderii şi începutul iureşului de cumpărători.
Oriunde m-aş fi dus vreodată, în orice hypermarket, centru comercial ori altceva, la prima oră aud cîntece pe care nu le-am mai auzit la Radio de aproape douăzeci de ani, din vremurile romantice ale posturilor particulare.
Interesantă chestie.
Din Cora tin minte numai muzica proasta si enervanta intrerupta frecvent de mesaje promotionale. Pe aici nu prea se pune muzica in magazine sau poate nu la un volum care sa interfereze cu firul gandirii si sa te faca sa uiti ce voiai sa cumperi.
în Cora nu am mai călcat de ani de zile.
Dar muzica mişto am auzit-o dimineaţa şi în Carrefour, şi în Hornbach, şi în Kaufland, şi prin Mega, dar şi în malluri.
E drept că e şi mai puţină lume, mai puţin vuiet la prima oră….
Da, azi am ascultat cu atentie: aici nu pun muzica in magazine. Dar, e drept, le cheama altfel: Tesco, Dunnes, Supervalu, Marks&Spencer, B&Q. Si tara e alta, e drept, desi vegetatia a inceput sa arate ca in Romania din cauza unui inceput de seceta.
Aici… aici, dar pentru ce plaiuri lăsarăţi Rahova noastră?
… periferia cealalta a UE, insula de smarald a poetilor care acum e cam ingalbenita de o vara cam cum e in septembrie la Bucuresti, dar fara strop de ploaie.
A terrible beauty is born…
Eh, sunt mult mai multe lucruri de spus despre “republica” si despre oamenii de aici. Poate reusesc sa imi adun gandurile la un moment dat.