despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Paralel cu Podul Grant

scris de Ando

De curând, am aflat că pe 30 iulie s-au împlinit 32 de ani de la inaugurarea noului pod Grant.

Mărturisesc că, neavând multe tangenţe cu zona, nu ştiu dacă l-am traversat – cu maşina- de 10 ori, însă de prin 2005, vrând-nevrând a intrat în variantele mele de trasee zilnice casă-serviciu şi retur – tramvaiul 41 făcând parte dintr-una din aceste combinaţii…

Aşa că l-am privit mai atent şi, de ce nu, cu oarece respect, fiind o lucrare edilitară utilă şi (părerea mea) bine gândită şi realizată din punct de vedere al racordărilor cu arterele pe care le supratraversează (Calea Griviţei şi Calea Giuleşti).

Şi, tot aşa, se face că am descoperit destul de târziu că pe una din laturi (cea dinspre stadionul Giuleşti) există un drum paralel, o legătură între Calea Griviţei şi Calea Giuleşti folosită doar de pietoni sau biciclişti deşi este destul de lat, adică un autoturism încape lejer.

Dacă pentru riveranii zonei nu este o noutate, pentru blogul nostru m-am gândit să trag o raită şi să-l parcurg de la un cap la altul.

Am luat-o de la bretelele de acces dinspre Calea Griviţei pe care am traversat-o, bineînţeles, prin pasajul pomenit de Florin aici. O lucrare ciudat de elegantă şi dichisită după cum se vede în imagini. Chiar prea dichisită pentru traficul “infernal” de pietoni de aici… dar, să nu deviem…

 

Una din ieşiri ne duce direct printre pilonii podului mare, de unde porneşte drumuşorul de care v-am spus.

Acesta se “înşurubează” uşor pe o spirală înconjurată de verdeaţă pentru a se alinia apoi cu traseul principal al podului.

 

De aici, de peste calea ferată, am putut fotografia în linişte un rest de pilon, rămas de la vechiul pod – după cum se spune aici – şi la care mă uitam deseori cu jind din mersul tramvaiului.

Firesc, drumuşorul nostru intră apoi în spirala de coborâre şi, după ce trece printr-un pâlc de copaci, se opreşte în Calea Giuleşti, vizavi de staţia tramvaiului 11 (mamă, ce traseu are ăsta!), în imediata apropiere a Operei Comice – fostul Teatru Giuleşti.

   

V-am spus că n-am fost la curent cu evoluţia şantierului, aşa că nu-mi dau seama ce s-a vrut cu acest drum-anexă. A fost gândit şi executat, de la început, ca variantă pietonală? Poate prietenii care ne citesc, ne vor lămuri.

9 comments to Paralel cu Podul Grant

  • hm

    pietonal a fost de la bun început, zic eu. Şi o idee bună de a avea legătură peste şine, pentru oameni…

  • ei, şi voi acuma! dacă nu e pentru pietoni, de ce nu e, dacă e doar pentru pietoni, cum de e?!
    eu, una, am folosit breteaua cu pricina, exact la fel, pentru o privire liniştită către liniile de cale ferată, pentru poze cu podul acela vechi, cu vagoanele, chiar şi cu podul Basarab, peste şosea, etc. mi s-a părut totuşi dubioasă coborârea spre Giuleşti 🙁

  • Mi-ati furat subiectul ce-l cloceam de ceva vreme :)))
    Doream sa scriu despre acest traseu pentru ca pe o parte se afla Chiliman si pe cealalta Manescu. Pe partea lui Chiliman sunt reabilitate atat pasajul din statia de 41 de langa parc cat si pasajul care subtraverseaza Grivitei. Pe cealalta parte pasajul care subtravereaza Giulesti este probabil o hruba plina de cacat asa cum pasajul din statia 41 de la piciorul podului di Crangasi este o cocina, un jaf total la gratare sau protectii ale becurilor. Din pacate, amorsa pietonalului peste calea ferata este neingrijita si pe o parte si pe alta, trece prin balarii pline de gunoaie iar seara nu inspira incredere.

  • Ando

    @catherine:aşa,aşa, ceartă-ne că merităm 🙂

    @adrian:fără intenţie…Dacă nu vedeam, într-o dimineaţă, un jogging-ist,nu sesizam aleea respectivă. Acum mi-a căzut fisa şi cu sectoarele ; aşa e cum spui…multă mizerie în pasajul din staţia lui 41-cea imediată după podul Grant-spre Crângaşi, iar prin cel pietonal de sub calea Giuleşti n-am intrat nici pe zi…ce să mai zic seara 🙁

  • florin

    Ca unul care a facut Neculce si apoi Politehnica,va asigur ca podul Grant in forma lui actuala este pe langa regularizarea cursului Dambovitei cea mai impotranta lucrare de infrastructura a capitalei.
    In legatura cu breteaua carliontzata mi s-a parut mereu a fi cam mare, pana am vazut intr-o duminica suporterii Rapidului(cand Rapidul mai era echipa de fotbal) traversand din Grivitza spre stadion.Acum multi ani o traversam fara probleme de constiinta;azi nu mai sunt foarte sigur ca m-as aventura chiar si in plina zi.

  • hm

    înseamnă că iar intrase Rapidu-n A la vremea cînd au proiectat breteaua 🙂

  • Ca suporter al Rapidului marturiresc ca foloseam pana nu demult breteaua in cauza pentru a trece din Grivitei la Stadion si inapoi. Si intr-adevar, acolo unde coboara breteaua in Giulesti pana nu demult isi faceau veacul niste personaje care, sa zic, prestau cea mai veche meserie din lume 🙂 (asta pe langa alte lucruri)

  • bogdan71

    Prin noiembrie 1986, cu puţin după suspendarea circulaţiei tramvaielor prin Piaţa Unirii, am mers cu doi colegi de liceu (actualul “Vianu”) să vedem şi noi minunea… numai că n-am nimerit pietonalul şi am luat-o de-a dreptul pe carosabil, dinspre Turda spre Crângaşi, pe contrasens. La un moment dat, traficul s-a oprit şi ne-am dat seama că urmează să treacă o coloană oficială. Ceauşescu tocmai făcuse o vizită pe şantierul Casei Poporului şi acum se retrăgea spre casă (era pe la ora 17, deja mijea amurgul). Securiştii urlau prin staţii, disperaţi că pe pod era oprit un camion care se defectase şi nu mai putuse fi tractat în timp util. Noi ne-am oprit în spatele camionului. Coloana a trecut într-o viteză nu foarte mare, astfel încât am putut observa stupefacţia pe faţa lui Ceauşescu când a trecut pe lângă noi – iar noi am făcut cu mâna ca şi cum am fi fost la miting.
    În altă ordine de idei, în “Vreau să ştiu de ce am aripi” (1984) se pot vedea secvenţe cu pietonalul pasajului Grant, unde bunica (Olga Tudorache) obişnuieşte să facă jogging.

  • hm

    Podul Grant l-am străbătut per pedes prin ’87, dar ce trafic era atunci… nu prea aveai probleme.
    Cît despre nea Nicu, ăsta făcea cu mîna la toată lumea de pe traseu. Cînd trecea pe DN1, avea zile cînd dădea din mînă la toţi securiştii de pe traseu. Şi erau cam din 200 din 200 de metri 🙂

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>