despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Braşov după sufletul omului

Făcui ce făcui şi ajunsei iar în Braşov, acuma, pe primii paşi ai toamnei. Şi ce noroc! – chiar dacă toate prognozele meteo ameninţau cu nor şi ploaie, Braşovul – căpos şi ardelean – ţinea să aibă încă soare plin; un soare blînd, dintr-ăla care nu-ţi face rău la chelie, ci te mîngîie cu drag şi te îndeamnă să priveşti culorile lumii de parcă ai fi într-o vacanţă pe termen nelimitat.

S-a nimerit să fie weekend în Braşov – sau să vin eu în weekend la Braşov, nu ştiu cum e mai corect să spun – şi sîmbătă dimineaţa tot oraşul era plin de mirese. Cred că un braşovean din trei avea de mers la vreo nuntă; cel puţin aşa părea. Toate fetele erau frumoase, şi băieţii erau tunşi, transpiraţi şi eleganţi; fotografii se uitau urît unii la alţii, furîndu-şi cadrele cu verdeaţă, străzi înguste şi lumini inspirate. În parc şedeau unchii în costume de plastic cu vestă, mătuşile oxigenate, domnişoarele de onoare crăcănate şi juni care tare-ar fi dat o bere pe gît. Oţi crede că fac mişto, dar mi-a mers la inimă oraşul plin de mirese şi le doresc tuturor celor care s-au căsătorit în weekendul ăsta să fie fericiţi şi să nu se despartă niciodată.

Nu e nimic mai frumos pe lumea asta decît un orăşel vechi de munte, duminica dimineaţa. Oamenii se duc la biserică, sînt îmbrăcaţi fain, vorbesc încet şi cuminţenia pluteşte în aer. Iar Braşovul vechi e un orăşel; aşa că era tare frumos duminică. Cîteva mîţe stăteau la soare, turiştii încă dormeau, maşinile mergeau încet – bine mai era!

Soarele bătea cîş, bruma nopţii se uscase – uiţi şi de micul dejun, şi de cafea, şi de lene; ai lua-o pe toate străzile vechi…

  

… te-ai apropia de Centru – de Centrul turistic – ba pe la soare, ba pe la umbră…

… în Piaţa Sfatului e mereu ceva; Biserica din piaţă e într-un fel de reparaţii, porumbeii ciugulesc harnici boabe… Biserica Neagră e la locul ei, mare şi rece, prăfuită şi plină de sine; trebuie s-o vizitezi, chiar dacă ai mai văzut-o de atîtea alte ori. Pe strada principală – Republicii – e mereu lume; magazine, cofetării şi terase; peste tot se mănîncă doar bine; Braşovul turistic n-are nevoie de prea multe eforturi ca să meargă cum trebuie.

 

Dacă ai burta plină, trebuie neapărat să urci un pic – chiar şi cîteva trepţi, chiar şi doar vreun deluşor – fiindcă nu vrei să ratezi priveliştea de sus…

Sus pe-un deal e Cetatea, care arată bine şi pe dinăuntru, şi pe dinafară. Poate ar merita mai mult, poate ar trebui să fie mai turistică, mai istorică. Dar e albă şi curată şi nu te plictiseşte:

Am lăsat Braşovul pe mîinile braşovenilor şi m-am întors la ale mele. Ce o mai fi aici, nu ştiu. Poate-i trebuie mai mulţi bani, oraşului ăsta; ar fi minunat să poţi ajunge aici mai comod, fără să chinui toată Valea Prahovei (apropo de trafic, poate n-ar fi o idee rea, la ducere, să treci prin Ploieşti în loc să ocoleşti oraşul acesta pe centură, fiindcă se lucrează la două poduri şi se circulă pe-o bandă). Una peste alta, Braşovul lasă încă impresia că e se descurcă destul de bine; şi ce-i al lui e al lui: nu te plictiseşte niciodată.

7 comments to Braşov după sufletul omului

  • Radu

    Foarte dragut, dar cu o singura remarca. “Biserica” din Pta Sfatului e Muzeul de Istorie, i se spune “Casa Sfatului” (de unde si numele pietei) si e fosta primarie a cetatii. 🙂

  • hm

    mereu i-am spus biserică, vere!
    Dacă era patiserie, n-o confundam cu gogoşerie, îţi dai seama!

  • Ando

    hm: ce te invidiez! deci ai prins şi figurinele de lut expuse în piaţa Sfatului.

  • florin

    Arata foarte bine.Si cand te gandesti ca se zvonea ca Nea Nicu avea de gand sa faca din Brasov capitala politica a Romaniei,in timp ce Bucurestiul ramanea capitala economica.Cam cum este la americani Washigtonul cu New York-ul.

  • Nu am auzit niciodata de ideea capitalei la Brasov in perioada comunista. De Targoviste, Alba Iulia sau un oras nou construit in zona submontana, da.

  • Centrul vechi arată bine (ca şi la Sibiu, de altfel). Dar ăsta atrage turişti… pe restul braşovenilor îi lasă rece, pentru că nu trăiesc acolo. După ce ajungi să treci prin sutele de giratorii (mai mare plăcerea să fii pieton şi să traversezi 8 benzi), fără treceri de pietoni, cu autobuzul care vine la juma’ de oră (măcar are programul afişat, dar primele curse nu prea se fac că nu se trezeşte şoferul, ultimele nu se fac ca să se fure motorina), fără blocuri reabilitate termic de primărie, fără facilităţi la transport pentru elevi/studenţi… din păcate turiştii nu văd/nu-i interesează de aspectele astea.

Leave a Reply to Dr2005 Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>