despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

miroase a toamnă

Nu-i o toamnă prea drăguţă; nu cu noi. Putem număra pe degete zilele frumoase, cu adevărat frumoase. Dar cel puţin, miroase bine.

N-ai cum să explici mirosurile, şi-i greu să le descrii. Mai ales că, pentru fiecare, acelaşi miros înseamnă altceva; aduce-aminte de alt lucru.

Dar miroase. Ceaţa de dimineaţa care a-nmuiat frunzele de pe jos. Fumul uşor, cu un iz inexplicabil de cărbuni arşi, care se lasă în jos la-nceputul nopţii.

Şi celelalte. Care există undeva, mai mult în capul tău. Mirosul de ceolofan de pe borcane, mirosul de ziar uscat pe care se-aştern nuci, mirosul de must care fierbe, mirosul de gutuie încălzită de soare în camera goală, mirosul de geacă de toamnă nouă, mirosul de tufănele bîzîite de ultimele albine.

Cînd ies să mă plimb, toamna – chiar şi pe ploaie -, la asta mă gîndesc.

6 comments to miroase a toamnă

  • claudia

    Da… emotie de toamna,nostalgie! Miroase bine acest articol 🙂

  • Dragos B

    Iau postarea asta drept un afront personal! Pai eu pe aici ma chinuiesc sa gasesc un miros de balega, unul de gainat… Frunze arse ciu-ciu… Noroc ca unii fac focul cu lemne si altii cu carbuni asa ca ma mai pot delecta si eu. Ca sa nu mai zic de magazinul alimentar rusesc unde miroase ca-n alimentarele copilariei. 🙂

  • hm

    Claudia, l-am întors bine din condei, nu?

    Dragoş, dacă miroase bine la magazin… nu-i chiar aşa de rău.
    Azi a fost o zi minunată. Ne-au otrăvit cu ameninţări că vine ploaia şi nu’ş ce cod galben şi a fost un Soare de stat în cămaşă….

  • claudia

    Un zambet va rog!

    Un evreu se muta intr-un orasel de catolici. In fiecare vineri, in timp ce crestinii tineau post si mancau numai peste, evreul facea fripturi dupa fripturi, innebunindu-i cu mirosul. Disperati, catolicii se decid sa il converteasca si, dupa amenintari, rugaminti, promisiuni, reusesc sa il convinga. Il duc cu mare alai la Biserica, unde preotul il stropeste de 3 ori cu apa sfintita, intonand ‘nascut evreu, crescut evreu, acum crestin’. Vinerea urmatoare, in timp ce toti catolicii tineau post si mancau numai peste, din casa evreului convertit se ridica miros imbietor de friptura. Innebuniti, s-au prezentat la casa pacatosului, sa vada cum e posibil si l-au gasit in fata unui gratar mare, plin cu carne, pe care o stropea de zor cu apa, intonand: ‘nascuta vaca, crescuta vaca, acum peste’.

  • hm

    un zambet bun intr-o zi ploioasa 🙂

  • Dragos B

    :)))))))))))))

Leave a Reply to claudia Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>