despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

poveşti cu cumpărături

… cumpărăturile presupun două chestii: bani, şi timp… mda, gîndindu-te mai bine, şi timpul îţi dai seama că tot bani este.

Oricum, e primăvară; ba chiar pe la orele amiezei chiar vară. Se cer lucruri noi; aşa-i frumos.

N-am mai apucat să m-opresc, în drum spre casă, pe la magazinul Carra de multă vreme; în schimb am călcat pragul unui alt preferat: magazinul Marelbo – acela de la „intrarea pe Lipscani”. Nu-i la fel de ieftin aici ca şi cum ai cumpăra aceleaşi produse de la Rădăuţi ori direct de la Vicovu de Sus, dar îmi plac pantofii lor; şi am văzut şi ceva modele mult mai mişto decît anii trecuţi.

Marelbo zice c-are şi un magazin online; eu vă zic că, chiar dacă nu face 45-uri, cîteva calapoade de 44 sînt mai mari şi comode. Mi se pare că marfa e adusă de la fabrică în fiecare marţi, dar pot să mă-nşel; puteţi să-ntrebaţi voi cînd întraţi pe-acolo.

„Evenimentul Zilei” avea acum cîţiva ani un interviu cu patronul acestei fabrici, dar – prin atîtea schimbări de site – s-a pierdut; un pic din el găsiţi aici.

După cum am zis, e cald; asta se simte cu… nasul liber în tramvai, din păcate.

Încercînd s-o răresc cu Lidl (v-am mai spus) m-am gîndit să schimb şi deodorantul lor marcă proprie „Cien” – căruia n-am ce-i reproşa, la jumatea aceea de preţ cu care se vinde faţă de orice alt deodorant „de marcă”.

Căscînd gura-n Kaufland (apropo, au şi ei deodorante marcă proprie ieftine, s-ar putea să fie bune) am dibuit pe raftul de jos o marcă pe care cîndva chiar am folosit-o: Athos, de la Farmec.

E mai ieftin decît un „Rexona”, să zicem – dar mai scump decît un „Cien”. Are 150 de mililitri, şi miroase la fel de bine ca acum 15 ani şi rezistă cum trebuie la subraţ.

Eu, unul, cumpăr chestii de la „Farmec” (produsele de curăţenie sînt foarte bune) şi vă recomand şi documentarul ăsta despre istoria companiei.

3 comments to poveşti cu cumpărături

  • Despre magazinul asta m-a intrebat singurul comentator la articolul meu dedicat galantarelor de sambata pe care l-am publicat saptamana trecuta si care se referea la o pravalie din 1875 invecinata tocmai cu casa in care functioneaza aceasta pravalie

  • florin

    ATHOS verde folosesc in mod constant si intr-adevar are acelasi miros de cand am luat primul spray acum multi ani.Seamana un pic cu Van der Bilt.

  • hm

    Si asta rosu e la fel ca-n anii ’90. Poate un pic mai fin, nu stiu cum sa zic. Ma bucur ca l-am regasit.

    Adrian, mai bine trecem pe pantofi. Sa vezi atunci trafic 🙂

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>