despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Splaiul de mucava

Odată cu demolările ce au afectat zona Uranus, a dispărut totul de pe un segment întreg al Splaiului Independenței: totul, dintre Hasdeu și Operetă. Dacă între Izvor și Operetă avem, azi, un front de blocuri tipice victoriei socialismului, partea cealaltă, corespondentă actualului parc Izvor, este goală, lăsînd vederii – stînd în zona parcului – un rînd de case nu înalte ca înălțime și nici foarte aspectuoase; doar blocurile ce străjuiesc intrarea pe Schitu Măgureanu dau un pic de față locului.

Dacă iei Splaiul, la picior, dinspre Hasdeu spre Izvor, vei vedea – după ce treci de nenorocita casă Pompiliu Eliade, azi distrusă și locuită de țigani – ruinele unei terase-restaurant deschise la începutul anilor ’90, dar care zace în mizerie de mai bine de 15 ani:

… urmează clădirea folosită de Compania de Librării ca un soi de depozit cu vînzare pentru mulți ani; acum părăsită:

E trist, pe aici. Clădirile abandonate fac locul trist; iată-le și pe cele de la intersecția cu strada Grădina cu cai:

Un pic mai încolo este și trecerea directă înspre Kogălniceanu, despre care v-am spus odinioară. Dar nu asta vreau să vă arăt azi. Ci și tristețea clădirilor salvate.

Iat-o pe aceasta:

… a avut noroc, ai zice. E refăcută – nu chiar urît – s-a salvat! Un exemplu și pentru alții, să le arate că merită să bagi bani ca să cinstești valoarea.

Dar, atît de bine se ilustrează vorba aceea, cu afară-i vopsit gardul…

Curtea ei e de mucava; e doar un decor – s-o fi turnat aici vreun film-ceva; clădirea însăși nu pare locuită,  e rece: îi lipsește acel ceva care transformă o construcție în casă.

9 comments to Splaiul de mucava

  • Ando

    Malul stâng al Dâmboviţei este -pentru mine -imaginea tipică a eclectismului arhitectonic al Bucureştilor despre care s-a vorbit şi scris atâta…Dacă o iei de la Pţa. Unirii până la Operă, ai tot ce vrei şi nu vrei: clădiri deosebite, calcane jegoase şi jupuite, case părăsite şi “hornuite”, blocuri comuniste fără nicio personalitate etc.

  • hm

    are din toate câte ceva… cel puțin, fiecare colț mai important a încercat să fie pus, cît de cît, în valoare de vreo clădire deosebită….

  • Porţiunea dintre podul Hasdeu şi Arhive este abandonată pentru că nu are motive să nu fie abandonată. Chiar şi dacă ar fi construită şi locuită, ar fi un cartier-dormitor.

    Se spune despre cartierele de blocuri că sunt cartiere-dormitor, dar termenul e impropriu.

    La vestici, un cartier dormitor e un cartier care nu are niciun fel de facilităţi şi nici angajatori, adică nu are fabrică, magazin, bancă, benzinărie, şcoală, ateliere, parc, nu are nimic, decât case, iar locuitorii lui pleacă dimineaţa la serviciu (prin navetism) şi se întorc seara ca să doarmă.

    Niciun cartier de oameni normali de la noi nu e aşa, până şi cartierele construite de “dezvoltatorii nedezvoltaţi mintal” pe câmp au magazin, şcoală sau benzinărie în interior sau la mică distanţă.

    Porţiunea din Splai de care vorbim e la distanţă de orice facilităţi – într-o parte sunt ţigani, în alta parc, iar la un capăt bloculeţe locuite de moşi (co)mu(n)işti. Deci un ipotetic magazin nu are clienţi, o terasă nu are consumatori, transportul în comun nu are călători. Dacă are vrea cineva să o renoveze, ar trebui să aducă acolo atât locuitori, cât şi obiective care să îi ţină ocupaţi, altfel rămâne un pustiu inutil.

    Cam aşa, ca spaţiile de sub poduri / autostrăzi suspendate, în care nu există decât parcare, sau spaţiu mort în care se aruncă gunoaie.

  • hm

    daca, intr-adevar, nu ar fi atatia tigani pripasiti pe aici (rondul Kogalniceanu, la orice ora, e o cloaca) zic ca… ar fi de stat.

  • Ando

    @ Nautilus : interesantă mini analiza, dar mi se pare un pic prea pesimistă. Hai să detaliem un pic :
    – bloculeţele de care zici, nu prea mai sunt locuite de moşi ; din motive evidente, mulţi dintre aceştia, chiar(co)mu(n)işti fiind, au părăsit această lume.Deci,în mod sigur,structura socială a actualilor locatari este alta decât cea de acum 50 de ani. E de ajuns să vezi ce maşini sunt parcate prin zonă…
    Spui că porţiunea din Splai ”e la distanta de orice facilităţi”, dar ţine cont că, începând din zona străzii Mihai Voda, splaiul este din ce în ce mai aproape de bulevardul Elisabeta/Kogălniceanu până la “îmbinarea lor” de la podul Operei.
    Iar în zona bulevardului sunt destule din facilităţile (magazin, bancă, benzinărie) de care aminteai.

    “O terasă nu are consumatori” …bun , dar cine spune că aceştia trebuie să fie neapărat numai locuitorii zonei? Să nu uităm densitatea mare de studenţi din zonă. Şi mie mi-ar plăcea, din când în când, să beau o cafea pe o astfel de terasă poziţionată pe malul Dâmboviţei, cu vedere spre parcul de vizavi…

    Deci, eu zic, că dpdv imobiliar zona este încă atractivă şi doar, aparent, abandonată.
    Din ce am văzut pe teren, ca şi în alte zone “vânate” ale oraşului, bănuiesc că sunt încă multe probleme şi hachiţe legate de definitivarea proprietarilor legali ai multora din micile imobile care abia se mai ţin în picioare…Cred cu tărie că interesele imobiliare ”pe zonă” sunt mari.

  • hm

    Blocurile acelea sunt vanate pentru pozitia lor super-avantajoasa, super centrala, altminterea nu se ridica la standardul de azi privind confortul, suprafata, utilitatea.

  • Ando

    HM:blocurile ca blocurile, dar în vizor sunt, în primul rând, casele de genul celor din fotografiile tale.
    Ia fă socoteala:terenul aferent casei Pompliu Eliade + cel de lângă(unde e clădirea, fost depozit al Companiei de librarii)
    şi uite cum se face spaţiul pt.un bloculeţ nou, numai bun de închiriat !

  • hm

    noroc (ghinion???) ca ne aflam in sectorul 5, unde punerile in posesie si autorizatiile de constructie se iau foarte, foarte greu.
    De aceea, si spatiile-tarla adiacente Centrului Civic!

  • Alexandru Bodea

    In fosta vila de pe Splaiul Independentei nr.74 s-au aciuit mai mult de 50 de persoane fara domiciliu , fara acte pe acesta adresa , fara ocupatie ( poate in afara furturilor si spargerilor din zona )…
    Cazul se cunoaste de catre Politia Locala , dar in afara de a veni sa-i numere la o perioada oarecare , nu am vazut vreo actiune mai ferma , tinand seama ca aceasta vila a apartinut lui Pompiliu Eliade , care a construit-o la indemnul lui B.P.Hajdeu cu ajutorul unui arhitect austriac Henry baron de Susskind, ginerele fratelui generalului Petre Vasiliu Năsturel, este autorul unor construcţii de ţinută, între care chiar clădirea de vizavi, de pe celălalt colţ al Splaiului Independenţei cu strada B.P. Hajdeu, Institutul de Fiziologie şi Morfologie (azi Facultatea de Ştiinţe). Antreprenorul L. Schindl a construit multe case boiereşti în centrul Bucureştilor.
    Comanditarul, Pompiliu Eliade (1869-1914), a fost istoric literar, profesor universitar, deputat, membru corespondent al Academiei. La vremea construirii casei, era director al Teatrului Naţional.
    Cand oare se va face ” curat ” in plin Centrul Bucurestiului , doar aceasta cladire este in Lista cladirilor -monument ??
    Din pacate cazand prada oamenilor fara adapost , acestia au ars usi si ferestre , iar motivele arhitecturale care modelau fatadele s-au degradat si partial au cazut …

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>