despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Caru’ cu bere – terasă cu caru’

Asta-i viaţa, oraşul merge înainte. Şi dacă într-un capăt al său dispare (chiar numai parţial) una din vechile sale fabrici de bere, în buricul târgului, Caru’ cu Bere îşi trăieşte spumos povestea de succes, fiind, zilnic, asaltat de clienţi.

S-a scurs un an de cînd frumosul Caru’ cu Bere s-a pomenit cu o grosolană copertină metalică, zdravănă şi urîtă. Motivul, fireşte, este restaurarea faţadei – ceea ce e, în sine, e lăudabil.

Faptul că – iată – a trecut un an şi faţada nu-i gata nu e de mirare. Dar nimeni nu-şi smulge părul din cap de furie. De ce-ar face-o?

Ia priviţi nişte poze mai vechi… prima e din 2009, a doua din 2011, a treia din 2012:

Ce vedem noi aici?

… vedem că în ultimii ani Caru’ cu Bere s-a crăcănat peste toată strada. La adăpostul copertinei metalice, afacerea s-a extins peste două treimi din trotuarul străzii Stavropoleos.

Eheeei, dragii moşului, cum să nu te gîndeşti că restaurarea asta – care trebuia să ţină, iniţial, vreo 8-9 luni (că nici panou de identificare a construcţiei nu mai e) poate să dureze mult şi bine?

surse foto: 2009 – Panoramio | 2011 – Turistu | 2012  – Unknown Bucharest

4 comments to Caru’ cu bere – terasă cu caru’

  • A.F.

    Tipic pentru “Centrul Istoric”. La adapostul “interesului turistic” si al “nevoii de distractie” spatiul pietonal s-a restrans la o carare unde au loc doi oameni.
    Pe strazile celelalte unde sunt restaurante pe ambele parti, terasele au fost nevoite sa se lateasaca pana in axul drumului, dar Carul cu Bere a intrat pe… contrasens!

  • hm

    Tipic pentru… Bucureşti. Concesionarea excesivă a spatiului public este o adevărată ciumă.

    Tocmai am documentat ce se întîmplă cu „fiţele” de pe Decebal şi cu tarabele autorizate din Romană – caz care nu e singular.
    De 6-7 ani am văzut, mai ales prin sectoarele 3 şi 4 adevărate campanii de extindere pe spaţiu verde a spaţiilor comerciale.

  • Alex

    “Latzitul” spatiului “cu de la sine putere” e o boala pur romaneasca, din pacate, intr-un oras unde, vorba uni mare (fost arhitect, RIP) – “de-a lungul veacurilor, fiecare a construit, unde a vrut, ce a vrut si mai ales…cum l-a taiat capul”…Stilul arhitectonic “eclectic” se poate traduce lesne la noi prin ” ca asa a vrut muschiul meu” …cu referire desigur si la terasele si mai ales “patronii” ce nu inteleg ca principiul “sa lasam spatiul sa lucreze pentru noi (?)dubios aplicabil in cazul Hipermarketurilor…n-are “nici in clin, nici in maneca”…in relatie cu ei..!!

  • hm

    sa lasam spatiul sa lucreze pentru noi????
    …. aici, la noi?????

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>