despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

viu de la Sibiu

Vine o vreme, pe la sfîrșitul primăverii, cînd orișice om al muncii începe s-o ia razna. Vrea orice – orice altceva; vrea să plece, vrea să fugă, vrea să se ducă oriunde – dar să se ducă. Şi-i așa departe, concediul cel de vară!

Așadar, omului îi vine să-și ia cîmpii; deci ce poa’ să facă altceva decît să-și ia cîte-o vineri liberă și să se ducă; să se tot ducă.

Mă dusăi pe la Sibiu; eu; de exemplu. Sună ciudat și rușinos, dar nu știam orașul acesta.

Ca-ntotdeauna, ca să ajungi undeva, trebuie să vezi ce e cu drumul într-acolo. Drumul spre Sibiu înseamnă Dealul Negru, înseamnă Valea Oltului – știți cam ce se petrece pe-acolo. Nu-i o călătorie ușoară (depinde de zi, de moment ales de tiruri ca să tranziteze țara, de multe), mai mereu e cîte un accident pe-aici – dar tot se gonește cu disperare pe șoselele-nguste. Și – la naiba! – oricît de-ncet ai merge cu mașina, tot faci pîn-aici mai puțin decît cu trenul…

Bun-înțeles, poți face și popas; nu în mizeria, fumul și praful de pe Dealul Negru, ci mai acana, pe la Cozia; nu căutînd umbra lui Mircea, ci ceva bun și ieftin de mîncat în timp ce-ți mai desmorțești oasele.

După ce lași în urmă aerul cu iz clocit de la Călimănești-Căciulata, îi dai tare prin „defileu”; și cu nițică răbdare, te vezi, mai tîrziu, ajungînd la porțile Sibiului.

Deci, cu ce se mănîncă Sibiul?

Sibiu înseamnă două orașe. E orașul unde locuiesc oameni, unde sînt magazinele, afacerile, unde sînt blocuri și pe unde trec autobuzele – și e orașul cel vechi, pe unde mergi să caști gura la atmosferă.

Dar orașul cel vechi e chiar grozav. Și nu-i deloc mic. E și spectaculos, e și cuminte; e și curat, dar are și cotloanele sale decăzute… Cînd te lași pe-un scaun, la marginea pieței, și te uiți în jur, uiți că locul e-n România – îți pare că ești oriunde altundeva.

Orașul vechi sibian este cel mai deștept oraș turistic pe care l-am văzut la noi. Bravo, fără nicio rușine, celor care l-au refăcut și îl păstrează așa de bine!

Nu e ieftin; dar nici scump – în sensul că da, la restaurant lași ceva; dar primești mîncare foarte bună; și – mai ales – nicăieri nu ți se bagă sub nas țigănii scumpe..

Ce-mi place foarte mult la Sibiu este că nu a cedat tentației de a face centrul vechi și străzile pietonale o terasă continuă și imensă. Deloc – terasele sînt răsfirate, și le poți ocoli cu ușurință. Un alt lucru extraordinar este lipsa muzicii: afară, la terasă, nu se aude bubuind nici un cîntec: și uite că oamenii se simt foarte bine și stau bine-mersi la cafea. Asta e o lecție foarte bună pentru noi; ar trebui să se aplice și-n București…

Sibiul, așa cum am zis, este un oraș deștept. Se ocupă cu pricepere de turist și știe să-i ofere lucruri, chiar și contra-cost. Brukenthalul are nu doar niște chestii care bat depozitul nostru de artă din București; dar știe să-ți vîndă și ciocolățele cu muzeul, cărticele pentru copii, și fel de fel de suveniruri drăguțe. Angajații sînt gata să-ți recomande unde să mergi și ce să vezi mai departe – și așa e peste tot în Sibiu.

Face mult să ai de-a face cu turistul în fiecare zi – te deștepți.

În Sibiu trebuie să caști gura la Piața Mică, la Piața Mare, să te urci în Turn (merită osteneala și nu-i scump deloc), să zîmbești la îndrăgostiții care-și leagă lacăte de Podul Minciunilor; după ce vizitezi muzeele, bisericile și ce mai vezi în cale, îți rămîne timp și pentru hălăduit pe străduțele în trepte și printre casele vechi.

Și are Sibiul ăsta niște colțuri, de te crezi oriunde-n lume – am mai zis. Și una dintre cele mai ciudate senzații pe care le ai aici este aceea că undeva, într-o vale, te-ai aștepta să vezi… marea. Zău că de multe ori pare oraș de coastă – nu știu de ce, dar pare…

Sibiul e-nconjurat de alte locuri faine; timp ai să le vezi pe toate! Sate – fiecare cu biserica sa cu turla plină de huhurezi și castele părăginite; păduri și plaiuri întinse…

Te afli în Ardeal, unde multe lucruri se fac mai încet. Și uneori te cam enervezi – dar te simți și bine cînd confirmi arhetipurile; ce fel de bucureștean ești tu dacă nu-i repezi puțin pe domolii sibieni?

Sibienii – despre ei, nu știu ce să zic. Or fi domoli, dar se mișcă cu mare pricepere cînd e cazul de mulțumit străinul. Știu să-l farmece cum trăbă, așa că nu-i de mirare să vezi englezul cum se-ntoarce mereu pe-aicea…

Merită şi să treci pragul muzeului Astra – muzeul Satului, adică. Prin fața lui nu mai trece tramvaiul de Rășinari – deși poate cîndva acesta va reveni. Intri… și nu intri într-un „muzeu” – ci în altceva: un spațiu imens, întins, larg și aerisit. Casele sînt pitite prin luminșuri, poieni, cocoțate pe delușoare, aruncate prin pădure. E un aer care te-mbată, miroase a fîn, a flori de cîmp, a ciuperci și a buturugi. E frumos – dar nu pot zice că muzeul ăsta are chiar așa de multe atracții ca al nostru, cel din Parcul Herăstrăului.

Dar compensează prin faptul că… se mănîncă grozav de bine…

În București sînt mai mulți sibieni decît în Sibiu, dacă e să ne uităm la magazine; nimeni nu vindea pe-aici, la colț de stradă, nici brînză, nici slăină… ciudat…

Nu vreau să credeți că Sibiul – cu tot pospaiul lui de civilizație – este locul unde totul e perfect. Șoferul sibian n-are nici o greață să circule pe contrasens (că doară e la el acasă), multe străzi sînt desfundate, iar aceeași primărie care a beneficiat atît de bine de atracția capitalei europene a renunțat atît la troleibuzele, cît și la tramvaiele din Sibiu – asta chiar e urît…

Am încercat să compar Sibiul cu Brașovul – nu știu ce să zic. Brașovul e mai aproape de casă, e mai oraș – vreau să zic, granița dintre partea istorică și restul urbei nu e așa vizibilă; dar Sibiul te protejează de restul lumii altfel; în Sibiu te simți turist, te simți răsfățat; dar ambele orașe au, în felul lor, ceva care te face să le-ndrăgești să să te pună pe gînduri: oare n-ar merita să lași Bucureștiul și să te-apuci să trăiești mai liniștit?

Mi-a părut, Sibiul, un loc foarte potrivit pentru a te retrage. Cred și că pensionarul de-aici e un pic altfel decît cel din București; mai puțin agitat, mai puțin pus pe alergătură – și, mai ales, mult mai dispus să se respecte, să-și trăiască viața mai domnește, să-și valorifice timpul și legăturile cu ceilalți: asta mi-a plăcut mult și-i de luat aminte.

Desigur, mica vacanță s-a gătat – iau iar drumul Bucureștiului. Mi-a plăcut Sibiul și-l las cu bine-n urma mea.

18 comments to viu de la Sibiu

  • oh, n-am ştiut că aveaţi această lacună (cum domnule, să nu vizitezi Sibiul?) dar de-acum mă bucur că vorbim aceeaşi limbă, a iubitorilor de Sibiu. în plus, pentru prima vizită, v-aţi dovedit un turist tare priceput, aţi surprins tot ce trebuia, i-aţi surprins esenţa. desigur, au rămas mici surprize şi pentru vizitele viitoare, dar asta-i altă poveste, o să vedeţi că e inepuizabil, el, cochetul Sibiu.

  • hm

    Pe lîngă realizări, avem și lipsuri. Frumos e să ni le asumăm.
    De pildă, vorbind despre ce ar mai fi de văzut în Sibiu, rămîn și niște locuri de unde poți găsi niscai plăcinte 😉

  • Am fost de doua ori in Sibiu (2008 si 2013). Ultima data am intalnit un batranel de etnie germana care statea linistit langa parc si oferea informatii turistice celor ce vroiau sa afle povestile mai aprofundate ale orasului. Deplangea depopularea cu germani, insa in rest oferea o pleiada de informatii despre vechile pravalii, despre oamenii orasului, despre administratie, despre perioada comunista. Nu cerea bani si nu parea sa astepte nimic, nu era imbracat ponosit, ci doar demodat. La sfarsit nu ne-am putut abtine si nu l-am carat dupa noi prin tot orasul, oferindu-i o masa la restaurant si un pachet de praline pentru doamna lui.
    Pensionarii din Bucuresti, in schimb… ‘Ai de capul meu sa intru in gura lor!

  • hm

    O, scena asta nu o s-o intalnesti niciodata in Bucuresti.

  • Cristian Ioan

    “Am încercat să compar Sibiul cu Brașovul – nu știu ce să zic. Brașovul e mai aproape de casă, e mai oraș”
    Nu inteleg comparatia!
    Sibiul, Sighisoara , Fagarasul, Curtea de Arges, etc, sunt orase MICI, in vreme ce Brasovul este un oras MARE. Inainte de 1989 era si un important centru industrial – acum nu mai exista asa ceva.

  • hm

    nu-i chiar asa mic, Sibiul – nu chiar asemenea celorlalte menționate. Nu cred să fie o diferență de mai mult de 70-80.000 de suflete între ele.

    Le asemăn în structură și în interes turistic, în atractivitatea împrejurimilor.

  • Cristian Ioan

    Multumesc!
    O sa imi ia ceva timp sa ma uit pe frumoasele imagini.
    Initial, cind ai zis ca “nu stii Sibiul”, am exaclamat – cum se poate asta?!
    Insa se vede ca ai acoperit cu varf si indesat aceasta lipsa, acum stii orsul mult mai bine ca mine!
    In copilarie, Sibiul era doar o escala in drum spre Fagarasi. Vedeam doar cit se putea in tre doua trenuri. Podul celebru era un punct de atractie binecunoscut!
    Si desigur stiam de Sibiu si de Bruckental din cartea de Istorie, de la scoala.
    Apoi in 1994 am fost la un Eurocon, dar vremea nu era buna, nu prea am exploarat orasul. NU am vizitat nici macsr Muzeul Satului de acolo, care este mai aerisit decat cel din Herastrau!
    “Ce-mi place foarte mult la Sibiu este că nu a cedat tentației de a face centrul vechi și străzile pietonale o terasă continuă și imensă”
    Ehe, si mie mi-ar place!
    tare mult mi-ar place, insa este imposibil.
    Stii bine ca de 25 de ani suntem in libertate, se aplica regulile economiei de piata.
    Poate ca la CLuj, Brasov sau Sibiu centrul vechi este ca sa te plimbi, sa cumperi din magazine, si sa stai la o cafea, dar la noi, terasa continua si muzica tare sunt o necesitate absoluta! Patronii nu ar fi facut asa ceva daca nu cereau cu disperare clientii o astfel de ambianta …
    Vezi?
    Asta este diferenta, asta atesta ca Sibiul e un oras MIC, nu ca la noi in Capitala!
    Pe linga faza cu batranelul ce povestea istoria orasului, mai sunt si alte diferente.
    Un coleg mi-a spus ca la Sibiu a vazut un tzigan cu copil, care mincau seminte.
    Ce este extraordinar? Pia nu spargeau, nu SCUIPAU semintele, aveau grija sa puna cojile intr-un servetel, pe care dupa aia l-au aruncat la cos!!!
    Aici in Bucuresti este plin de semninte pe jos, de exemplu linga bancile plasate de primarie in fata blocului …
    Categoric, Sibiul nu este un oras mare!

  • N-am stiut ca ne puteam intalni acolo. Am fost luni si marti.

  • Centrul istoric al Sibiului arată foarte bine… dar este şi destul de ,,izolat” de restul oraşului. Ca să ajungi în centru din gară/autogară trebuie să mergi pe jos, că nu există transport în comun pe acolo. Nu-i bai, că e un drum de câteva minute, iar majoritatea hotelurilor sunt oricum dispuse în jurul zonei centrale. Însă odată ce ieşi din centru, pe măsură ce te îndepărtezi de el, te cam iei cu mâinile de cap. Mai ţineţi minte cum era prin anii ’90, când la fiecare bloc cei de la parter aveau uşi spre curte şi îşi făceau tot felul de grădini de flori, de zarvat sau mici ateliere de făcut diverse reparaţii pe peluza din faţa/spatele blocului? Ei bine, la Sibiu o să găsiţi aşa ceva peste tot, prin spatele tuturor blocurilor. Nu mai zic de străzile desfundate din zone precum Guşteriţa sau de eternele lucrări de canalizare din Valea Aurie.
    Ca turist, dacă vrei să mergi la Muzeul Astra, ori faci jogging, ori iei autobuzul 13, care circula o dată la 30 de minute. Dacă vrei să îţi cumperi un abonament de o zi, nu o să îl găseşti la gară. Trebuie să mergi vreo 2 km pe jos până la chioşc, pentru că la gară NU este chioşc, nu este dispecerat, nu este nimic, şoferii pleacă când vor şi cum vor, de unde vor (unii din faţa gării, unii de lângă linia îngustă, unii de pe banda 2…). Şi dacă vrei să vezi ,,atracţii turistice”, mergi pe drumul de Alba Iulia, poate dai de regele internaţional, modial şi intergalactic al ţig…, pardon, rromilor. Că tot bulevardul e plin de palate cu turnuleţe.
    Să revenim la Centru… în Sibiu are loc cel mai mare festival de rock din ţara noastră, Artmania. Ei bine, anul ăsta festivalul a fost pur şi simplu interzis de Iohannis, aşa că concertele se vor desfăşura într-o hală din fosta fabrică Balanţa, undeva la mama cucului, într-o zonă industrială asezonată cu cămine de asistaţi social (am impresia că lângă hală e chiar cantina de ajutor social). Ce naibii turism să faci, când tu alungi 5000 de oameni dintr-un foc? Şi toate ca să te voteze moşii şi babele la preşedinţie.
    Crâşmele din centru sunt de mai bun simţ decât cele din Bucureşti, dar e loc şi de mai bine. Mi-a plăcut că au mai supravieţuit şi câteva localuri fără fiţe… în ce oraş poţi să bei o Timişoreana la sticlă cu 3 lei, fix în centru, pe ritmuri de rock? Că prin terasele mai mari, sub 6 lei nu găseşti nici apă plată, ca să nu mai zic de atmosferă, care în cel mai fericit caz e ,,asezonată” cu Connect-R sau Smiley, iar în cel mai rău (şi, din păcate, se răspndeşte) cu Salam şi Guţă. Cum să pui Salam într-o terasă aflată la 2 paşi de scena unui festival rock?

    Că s-a amintit şi de Braşov, mi se pare cam de fiţe, un fel de Constanţa în versiune montană. Regia de transport te jecmăneşte, punându-te să schimbi 2 autobuze ca să mergi în centrul vechi (care autobuze vin doar când are chef şoferul… ultimele curse de obicei nu se fac), oraşul e destinat EXCLUSIV şoferilor şi traficului auto (giratorii pe străzi cu 8 benzi, treceri de pietoni aiurea sau lipsă… dacă vrei să traversezi de la Livada Poştei spre Teatrul Dramatic trebuie să mergi 200 m până în centru, că la Livada Poştei nu e trecere de pietoni şi Miliţia stă la pândă), iar prin unele cartiere te întâlneşti cu Moş Martin (deh, dacă s-au extins blocurile până în pădure, urşşii pe unde să mai stea?). Am mers cu bicicleta prin Braşov… n-aş mai repeta experienţa asta.

  • hm

    Cristian Ioan > chiar există diferențele acelea între noi și ei, chiar contează că Sibiul e mai mic decît Brașovul și e mai departe de București. Sibiul are și norocul de a avea aeroport, cu curse dese mai ales spre Austria-Germania…
    În rest… mi-a plăcut și m-am simțit bine. Îmi place liniștea, tihna – de aceea ocolesc și aici locurile gălăgioase. Dar, pesemne, sîntem prea puțini cei care reușim să stăm “la terasa” fără să fie nevoie să ni se bubuie ceva în cap.

    Treaba asta, cu muzica tare, se potriveste insa de minune noului fel de-a fi al contemporanului… omul care sta la masa si NU VORBESTE cu cel de langa el (oricum nu are decat 40 de cuvinte in vocabular, nu ar putea vorbi!!!) si petrece timpul frecand cu sms-uri si update de statusuri smartphone-ul.

  • hm

    Adrian, asta e. Dar… oricum nu as fi fost acolo luni-marti. Si-n plus, noi nu reusim sa ne vedem in Bucuresti 🙂 🙂

  • hm

    Dr2005 > prin Brașov am folosit transportul public și mi s-a părut destul de acceptabil (la prima vedere!) Zic că m-am descurcat.

    În Sibiu nu m-am ocupat de transport, doar ce mi-a sărit în ochi și ce mai citesc de pe colo-colo.

    Centrul vechi din Sibiu e ținut ca sfintele moaște, din ce văd. Mi-a plăcut să văd că mai toate lucrările publice sînt mai trainice decît cele bucureștene. Mă refer la borduri, capace de canal, felinare. Măcar se vede un soi de unitate și un pic de coerență.

    Dar asta e așa… prima impresie…

  • Da, prima impresie e destul de bună. Dar când începi să mergi dincolo de centru, te iei cu mâinile de cap. Da’ cum la noi turistul – în accepţiunea autorităţilor – merge doar cu taxiul şi se plimbă doar prin centru… nu e nevoie de ,,banalităţi” gen chioşc de bilete de autobuz la gară sau trasee bune prin oraş, că alea-s pentru amărâţii care n-au bani de maşină.

    Dacă transportul local de acum din Braşov ţi se pare OK, înseamnă că nu l-ai folosit prin 2005-2006, înainte să fie desfiinţat tramvaiul şi 99% din liniile de troleibuze. Într-adevăr, vehiculele erau vechi şi prost întreţinute, dar veneau mult mai bine decât acum, traseele erau mai bune, iar aerul în Braşov era mult mai curat.
    http://transport-in-comun.ro/brasov/troleibuze/dac212e/0112-003-005.jpg

  • Joi, 12, ora 19.00 am prelegere la MIMB.

  • hm

    Dr2005: îmi aduc aminte cu plăcere de troleibuzele din 2005-2006. cam taraboante… dar chiar serveau bine Brașovul.

    Adrian, mai bine să nu promit nimic… dar mi-ar plăcea să ajung.

  • florin

    O vacanta perfecta:oras frumos si vreme frumoasa plus cateva masini vechi.

  • Cristian Ioan

    Mi-ati stricat tot cheful!
    Parca asta era un blog de divertisment?
    Incepuse Cartita Flamanda sa ne spuna unde se poate minca bine in Bucuresti!
    Dar acum aflu ca si Sibiul este invadat de manele, ca la Brasov s-au SCOS tramvaiele si troleele, si ca amenajarile din Centrul vechi intr=adevar corespund cerintelor contemporane, clientii iind in fond “omul nou”!
    Este tare trist …

  • Tgv

    Eu am fost in Sibiu, am ramas impresionat de ceea ce am vazut pe langa frumusetea tipica orasului am fost atras de ordinea si curatenia sa, cred ca e cel mai curat oras, oare ma insel?

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>