despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

tradiția străbunicului brutar

… vă rog frumos să mă înțelegeți – nu-mi place să fiu rău cu nimeni. Dar lucrurile astea nu-mi plac:

Cum poate să aibă un loc tradiție din 1939, dacă nu are continuitate din 1939?

În 1939 visul lui Petru prinde contur, el îşi comandă utilaje nemţeşti, ca totul să iasă “zeiss” şi, în scurt timp, îşi deschide propria Brutărie-Simigerie. Covrigii plămădiţi după o reţetă îndelung ticluită aveau să devină căutaţi şi vestiţi – COVRIGII PETRU. Lucrurile mergeau bine, afacerea prospera de la o zi la alta, bunăstarea familiei cu cei şase copii părea asigurată, până când… totul s-a năruit. Sec, se poate spune aşa: un vis, o afacere sufocată de comunişti. I-au confiscat tot, asa cum au facut cu atâţia alţii. Timpul a curs implacabil şi Petru a trăit până la 92 de ani cu o durere surdă în suflet dar şi cu un licăr de speranţă că, odată şi-odată, lucrurile vor reveni în matca lor. Şi iată că, peste ani şi ani, strănepoţii lui au reînfiripat visul, ducându-l mai departe: SIMIGERIA PETRU. Respectând reţeta de familie, cu o tradiţie de trei sferturi de veac, strănepoţii lui Petru vă ispitesc şi astăzi cu acelaşi gust de odinioară.

Nu prea am cum să înțeleg cum e treaba asta, cu rețeta de familie. În alimentația publică standardizată, covrigii numiți comun brașoveni se fac după același STAS – dovadă că, de oriunde i-ai lua, au același – fix același!! – gust!

Absolut delicioasă, pentru întărirea ideilor de „tradiţie”şi de „gust de odinioară” este fraza de pe site-ul lor:

Furnizorul de covrigi congelati pentru Simigeria PETRU este societatea Cibibon.

În Piatra Neamţ – locul de baştină al afacerii cu covrigi -, societățile Cibibon şi Petru au aceeaşi adresă. Site-ul Cibibon e mai onest:

Covrigi congelaţi – secretul unei afaceri mereu profitabile: Mereu ti se face pofta de covrigi calzi cu aspectul de bine rumenit, cu sare, mac si susan. Fara investitii costisitoare, vanzarea de covrigi calzi este o afacere profitabila si o metoda simpla de a face bani […] Pentru un sir de covrigi proaspeti, abia scosi din cuptor, al caror miros te ademeneste de la distanta, stai la coada chiar daca in fata ta mai sunt multe persoane […] Temperatura de depozitare a covrigilor congelati este de -18 ºC si termenul de valabilitate este de 3 luni. Modul de ambalare este de 50 covrigi/punga si transportul este GRATUIT pana la usa magazinului dumneavoastra.

Curat… tradițional; ca la 1939. Of, străbunicule!

Dar n-am terminat. Dacă Petru are tradiție din 1939, Brutăria din sat îl întrece:

Cum poate avea tradiție din 1924 o afacere care se laudă ca a fost fondată în 2012? Care e tradiția „din 1924” a unei afaceri inaugurate acum doi ani?

M-am gîndit, o clipă, că poate nu-mi mai aduc eu bine aminte, că din 1924-ncoace o fi ființat în Petrești, Corbeanca – unde-i sediul oficial al afacerii – vreo fabrică de pîine, vreo brutărie, vreo… ceva. Dar asta nu-i adevărat:

Nu era nici o brutărie acolo, nene – ce tradiție să urmeze, azi, „Brutăria din sat”?

6 comments to tradiția străbunicului brutar

  • Ando

    Oarecum legat de subiectul “covrigi “: cofetăria ”La Bucuresci” despre care am povestit, mai demult, aici
    http://www.simplybucharest.ro/?p=11132
    face nişte covrigi deosebiţi: sunt pe bază de foietaj, extrem de fragezi şi gustoşi. Preţul: 1 leu.

  • florin

    Chestia asta seamana cu niste inscrisuri de pe toale de marca si de fitze care suna cam asa “SINCE 1975” sau “Serving people since 1980”,de parca ’75 sau ’80 sunt din Sec XII spre XIV.

  • PaulIP

    Articolul acesta imi aminteste de restaurantul deschis de fostul membru Divertis, Ioan Gyuri Pascu, in februarie 2010.
    Pe firma scria ”est. 2010”, desi in decembrie 2011 si-a schimbat locatia si numele (pentru ca anul trecut – cam pe vremea asta! – sa dispara cu totul).
    Firma ma amuza prin … sinceritate, dar de acel restaurant ma leaga amintiri frumoase…
    ____________
    @florin: astfel de inscriptii ”since 19xx” ma lasa rece. Am vazut zeci de haine cu asemenea ”varste” (cea mai ”batrana” fiind din 1935).
    Pentru producatorii ”de firma”, ’75 sau 80 (chiar si ai secolului trecut) reprezinta o eternitate.

  • Amiral Snagov

    trebuiau sa il congeleze si pe strabunic, sa-si vada azi “reteta”. De-abia atunci ar fi murit cu durerea in suflet….

  • Tradiția prostiei

    De mulți ani am următoarea nelămurire. Presupun că prima patiserie șmecherită a fost PAUL. Care, din câte am înțeles, e ceva din Franța – deci e supermegașmecherită pentru românul parvenit, care, dacă îi dai un căcat cu etichetă USA – ți-l cumpără pe loc.

    A trecut ceva timp și niște afaceriști neaoși s-au prins că „e ceva cu chestia asta”. Până la acest moment de profundă revelație, covrigăriile erau niște no-name-uri amplasate strategic pe lângă școli sau intersecții. Dar a venit un afacerist combinagiu și șmenar și a zis așa: – „Stai frate că și eu pot să BRENDUIESC covrigăria mea de doi lei! O fac exact ca patiseria aia șmecherită! Nu vând pateuri la 10 lei, ci covrigi la 1 leu și fraierii nu o să se prindă pentru că firma arată la fel!” Așa a început.

    Și s-a făcut cum se fac reclamele în România – se fură ideea din Occident. Suntem atât de periferici, inculți și frustrați – încât avem nevoie de o confirmare întotdeauna. Să copiem ceva care a reușit, că să mergem la sigur… Așa s-au născut apostolii covrigăriilor sau epigonii lui PAUL.

    Nelămurirea mea este care a fost ordinea apariției acestor cocălăreli-maimuțăreli? Cine a fost primul apostol al apostolului PAUL al patiseriilor? LUCA? PETRU? MATEI?

    Iar cea care a apărut imediat după prima copie, s-a inspirat de la PAUL? Sau era într-atât de țăran și de ghierțoi șmenarul că nici nu auzise de PAUL și auzise doar de PETRU / MATEI / LUCA??? Și credea că adidașii ADIBAS sau RUIBAK sunt originalul………

    Cumva, necumva – toate covrigăriile astea au aceeași rețetă: nume dintr-un singur cuvânt, fundal întunecos și scris cu auriu sau ceva deschis la culoare. Și evident nume de sfânt.. DAR CINE DRACU A DECRETAT CĂ TREBUIA SĂ FIE NUME DE SFÂNT??!?!?!?!?!? E cumva o lege a furtului ideilor că trebuie să bagi și religia în asta? Sau e doar o coincidență că toți care au ciordit ideile erau și oameni cu frica lui Doamne-Doamne??? Sau poate au pus nume religioase ca să le aducă noroc în afaceri??? De ce nu a apărut covrigăria Haralambie? Sau Petronela? Sau Maradona?

    Și am mai văzut o chestie – toate se chinuie să creeze o „atmosferă” interbelică sau antebelică prin poze cu bărboși ridați trase în sepia copiate de pe google… Cumva acești oameni au impresia că numai acum 100 de ani se mâncau covrigi………. Și n-am înțeles care-i faza cu tradiția… Din câte am văzut toate popoarele lumii (mai puțin eschimoșii) mănâncă pâine într-o formă sau alta…. N-am înțeles ce legătură au boșorogii bărboși cu covrigii…. LA TOATE !!!!

    Eu chiar nu înțeleg cum e posibil ca 3 afaceri să apară copiind același lucru…. De fiecare dată când trec pe lângă aceste „afaceri de succes” mă doare mintea. Dacă aș putea alege o superputere, ar fi superputerea de a putea vedea ce e în creierul celor care pun botul la „established 1900-…”. Cred că e o combinație între LSD și un film de Kusturica.

  • hm

    Corect, mai puțin ghilimelele de la „afaceri de succes“… rup piața.

Leave a Reply to Ando Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>