despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

O stradă cochetă – Sfântul Ştefan

scris de Ando

Imi place nespus această strada. Când vreau să scap repede de viermuiala zgomotoasă a zonei în care locuiesc, traversez Mihai Bravu, o iau uşurel pe străzile lăturalnice – Căluşei şi Pop de Băseşti – şi ies la Foişor de unde, în câteva minute, ajung la Parcul Pache.

De aici, de la colţul cu restaurantul “Izvorul Rece”, începe strada Sfântul Ştefan.

Nu-i o stradă lungă. Dacă-ţi pui minţile, ajungi în cel mult 15 minute la celălalt capăt, care dă în Calea Călăraşi.

Dacă însă o iei agale, te opreşti, o cercetezi, treci de pe un trotuar pe altul, ai parte de multe momente de desfătare, mai ales sâmbăta şi duminica când circulaţia auto se potoleşte.

Lucru interesant şi plăcut: strada asta are la ambele capete câte o oază de verdeaţă. La un capăt, e cunoscutul Parc Pache, amplasat în cercul unde se întâlnesc cele trei bulevarde Carol I, Pache Protopopescu şi Ferdinand.

La celălalt capăt, e părculeţul cu tei bătrâni, din mijlocul piaţetei alungite care se formează de lângă biserica Sfântul Ştefan.
Să poposim un pic mai mult aici cu imaginile, pentru că merită.

Şi mai avem un părculeţ: cel amenajat cu locuri de joacă pentru copii – Parcul Popa Soare – din piaţeta Nicolae Dabija, acolo unde ajung şi străzile Plantelor şi Avram Iancu.

Ca să nu mai spun că (aşa cum e, de fapt, mai toată zona) însăşi strada Sfântul Ştefan este, chiar ea, în cea mai mare parte, bordată cu mulţi arbori.

Scăpate “pe ultima sută de metri” de spaima demolărilor ceauşiste, cartierul Mântuleasa, deci şi strada de care vorbim aici, au fost, deocamdată, destul de ferite de intruziunile stridente din metal şi sticlă care au pocit alte cartiere. Aşa se face că, şi acum, pe Sfântul Ştefan întâlnim, pe viu, acea armonioasă atmosferă şi diversitate a vechilor cartiere bucureştene: bloculeţe cochete, nesfidătoare ca dimensiuni şi amplasament, case trainice, ridicate de oameni cu stare, cu sau fără etaj, cu sau fără curte…

… cu nelipsitele copertine, felinare şi ornamente, cu ferestre fie expuse generos, fie protejate cu feronerii alambicate şi câte şi mai câte.

Iar dacă ai de gând s-o apuci şi pe străzile laterale – Plantelor sau Mihăileanu, Popa Soare, Dr. Burghelea sau Avram Iancu, atunci trebuie să-ţi rezervi destul timp pentru că – vă asigur – ai multe de văzut!

O stradă cochetă – Sfântul Ştefan este episodul XXIII din seria Plimbări în Bucureşti; lista episoadelor – aici

11 comments to O stradă cochetă – Sfântul Ştefan

  • Anastasiu

    Cat de frumos, o lume intreaga intr-o strada obisnuita!

  • Sa nu trecem pe strada asta fara sa spunem ca acolo este sediul directiei pentru cultura si patrimoniul cultural national a Municipiului Bucuresti … Intr-o casa foarte frumoasa, de altfel. https://www.google.ro/maps/@44.4351464,26.1164477,3a,75y,278.1h,99.14t/data=!3m4!1e1!3m2!1sfuiP3v2KZd5mfu63lHFsvg!2e0

  • Ando

    adrian:Într-adevăr este o clădire deosebită(cel puţin la exterior) este poza nr.9 din penultimul grupaj – cel cu clădiri diverse – după “… cu sau fără curte…”

  • La exterior nu e chiar atat de speciala fata de altele de pe strada. Dar are un hol frumos proportionat cu o scara din lemn spectaculoasa si cu majoritatea detaliilor originale – tamplarii, pardoseli.

  • Alex

    Felicitari pentru articol !
    Cateva comentarii:
    – n-am inteles niciodata de ce frumoasa fantana originala, din parcul Pache (luminata feeric in anii ’70, in toate culorile) a fost redusa la..o statuie a unui politician (!)
    – pe vis-a-vis era/este Biserica Greceasca unde era un privilegiu (si un risc) sa mergi de Pasti in anii ’80 !
    – pe celalat colt era chiar un “camin diplomatic” – in fapt o adevarata Tutungerie, de unde ne aprovizionam cu Assos si Papastratos, la prima mana..direct de la studentii veniti din legendara Elada !
    – Restaurantul Izvorul Rece era oarecum “confidential” in acei ani, accesul facandu-se mai “pe spranceana”, majoritatea clientilor fiind constituita din “intelectualitatea” traitoare in zona…Gradina de vara (mititica, precum in prezent) avea un farmec aparte, aveai sentimentul ca acolo nu ti se poate intampla nimic rau..de cantat acolo i-am prins “la program” pe Stela Enache si Corina Chiriac (atunci cand nu cantau la Athene, Continental ori Melody ! Orchestra era “o parte” a celei a Radioului condusa de Maestrul Sile Dinicu ! Mancarea in sine “s-a tinut bine” pana tarziu spre ’87..specialitatile fiind tuzlamaua (!)…cred ca unicat in Bucuresti si…saramura de biban (!)..in rest se putea manca orice, cu o mentiune speciala pentru micii-mari si salatele deosebite ! Aveau “vinul casei” servit la carafa (cred ca era un Samburesti sec)…precum si o larga selectie de alte bauturi ! Printre clientii notabili: regizorul Alexandru Tatos, pictorul Sorin Dumitrescu, Nichita (uneori)…dar si multi medici de la Sp. Foisor si avocati de la Jud. Sect.2..pe vremea aceea ! Spre seara, catre inchidere..veneau “fetele vesele”…ramase fara clienti..in migratie de la Hotelul Banat din Piata Rosseti !

  • Alex

    ..pe Calea Calarasilor, cumva vis-a-vis de Biserica Sf. Stefan se afla o “bomba” (acum demolata) unde de cate ori intram, aveam senzatia ca “ma teleportez” direct in anii ’30 ! Din pacate nu-mi amintesc numele “locantei”..dar atmosfera, da ! Daca i-i se atribuie lui L.Blaga (?) sintagma “vesnicia s-a nascut la sat”..atunci parafrazandu-l (metaforic, evident) as putea spune ca “romanul consumator, stalp de carciuma” a rezistat acolo pana la “marele deranj ! S-o luam metodic:
    – inca (o raritate) se vindea tzuica la tzoi (?) clondir..ori cum i-o mai fi zis !
    – mai scapa (rar) cate un ghiudem (!) din care ni se dadea cate o feliuta..vorba aia ” sa ajunga la toata lumea” !!
    – in ciuda “interdictiilor epocii” acolo inca se mai puteau asculta in surdina (e drept): Maria Tanase, Luigi Ionescu..Zavaidoc, etc.
    – presupun ca “bomba” era atat de neinteresanta incat tovarasii nu-si bateau capul sa ne viziteze (!)
    – adevarul este ca, arata ca in filmele lui Sergiu Nicoleascu…doar ca ceva mai daramata !
    Cand s-a demolat pe bune, mi s-a strans sufletul !

  • Alex

    Am uitat sa mentionez ca, foarte aproape de Strada Sf. Stefan, cum se merge pe Calea Calarsilor, pe partea stanga, aproape de Hala Traian, intr-un bloc construit in anii ’57-58 (pe vremea studentiei, cand “ma jucam” de-a agentul imobiliar) am avut placerea sa-l cunosc (dorea sa-si vanda apartamentul) pe celebrul Bimbo Marculescu, demn urmas si elev al lui Tanase !!! Am stat cu dansul la un spritz lung de vara si am sorbit cu nesat, povestile mai mult ori mai putin stiute ale Revistei Romanesti !!! Nepretuite amintiri…

  • Ando

    Alex:ai pus sare şi piper cu comentariile tale atât de “colorate”.

    Şi mie îmi pare rău de fosta fântană din parcul Pache.Actuala statuie a lui Bălcescu mai e cum mai e când funcţionează jeturile de apă dimprejur, dar “pe uscat” e urâtă rău !
    http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/O-statuie-pe-saptamana-Nicolae-Balcescu-la-Izvorul-Rece-art3422753921/

    Interesant că după 89, nu prea au fost slujbe de Paşti la biserica greacă !

    Bimbo Mărculescu: l-am prins şi eu la Opereta de pe Splai…era trupa cu Nae Roman, Toni Buiacici, Consţanta Câmpeanu ,Virginica Romanovski

  • Alex

    @Ando
    Multumesc, apreciez !
    Slujba de la Biserica Greaca, cred ca avea oarece legatura si cu numarul foarte mare de studenti greci, aflati la studii in Romania acelor vremuri ! Intre timp, in spate, s-a mutat si Ambasada Greciei…probabil ca Biserica nu mai are aceiasi “trecere” si e..pacat pentru ca erau niste slujbe deosebite !

  • Cornel S

    Alex: “..pe Calea Calarasilor, cumva vis-a-vis de Biserica Sf. Stefan se afla o “bomba” (acum demolata)” – raspuns corect: Sighisoara, pendinte de IAPL Segarcea (pasaj N Selari nr.1). In legatura cu aceasta “bomba”, nu pot sa nu spun urmatorul fapt real: 22 decembrie 1989 m-a prins personal TESA la IAPL Segarcea. İn acea “calitate”, in dimineata de 22 decembrie (cu cateva ore de celebra fuga cu elicopterul de pe CC), atat eu cat si alti functionari TESA am fost directionati sa ne prezentam la seful unei unitati din subordinea intreprinderii (cantonate in tot Sectorul 3), pentru a ne certifica daca sunt persoane care lipsesc nemotivat de la serviciu. Mie mi-a fost repartizata…Sighisoara. Motivul era de lesne inteles: PCR considera ca foarte probabil ca eventualii absenti sa se numere printre participantii la protestele din Piata Universitatii, incepute cu o seara in urma. Asadar, in dimineata lui 22 decembrie, Sistemul (PCR, in primul rand) functiona chiar si cu privire la personalul din alimentatia publica (ospatari, bucatari, cofetari etc.), care, fie vorba intre noi, nu reprezenta un potential revendicativ demn de luat in seama, comparativ cu alte categorii de muncitori confruntate cu lipsuri cu mult mai consistente… …

  • Alex

    @Cornel S.
    Multumesc pentru lamuriri si completari 🙂 Interesante lucruri…

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>