despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Pasajele rutiere din ultimii 25 de ani

Fiindcă – nu știu cum s-a potrivit – ne-am tot ocupat de pasajele rutiere bucureștene construite în vremea ceaușistă, socot că nu-i de lăsat încolo o trecere în revistă a ce s-a construit în anii de după Ceaușescu.

Tribut adus motorizării – dar necesare, ce să zici!

Să le numărăm, coane Fănică – și pe astea!

Ca să pară mai multe, le-am pus la socoteală și pe cele din zona periurbană.

Încep cu DN1, unde s-a construit prin 2003 pasajul de la Aeroportul Otopeni, în ideea de a ajuta ieșirea traficului în șosea și de a asigura și accesul la centrul comercial Metro, care la vremea respectivă era încă deschis acolo.

Un pic mai departe – și mai devreme – se construise și un pasaj subteran la Petrești/Corbeanca, pentru a-i fi de folos centrului comercial Prisma – încă de mare succes în acea perioadă. Pasajul era o investiție particulară.

La începutul anilor 2000 DN1 a devenit neîncăpător, și pentru că zona Băneasa-Otopeni s-a dezvoltat enorm. Așadar DN1 s-a lărgit (vechiul Pasaj peste Centura Otopeni s-a lărgit și el) și au apărut cele două „cocoașe” de la IKEA și de la Meteo. Investiția s-a terminat extraordinar prin săparea pasajului subteran de la Aeroportul Băneasa.

Rămînem pe heliopauza bucureșteană, amintind accesul subteran săpat pentru ușurarea accesului la Carrefour Militari, prin 2001-2002.

Modernizarea Centurii – așa cum s-a făcut ea, greu și improvizat – a adus și construirea de pasaje supraterane. Unul la Chitila – în prelungirea celui vechi de peste calea ferată – și peste șoseaua Chitilei; altul la Otopeni, ajutînd oamenii să scape de bariera aceea înfiorătoare; precum și alte două, așezate de-a curmezișul Centurii, la Tunari și Ștefănești; din păcate, doar cu o bandă pe sens.

Tot peste Centură – firesc și necesar – a apărut și un mare pod care duce traficul pe autostrada A2, în 2004.

Iată-ne apropiindu-ne de oraș; avem pasajul Pipera, peste calea ferată de Constanța – acela care, țineți voi minte, a fost cică proiectat mai jos decît trebuia, astfel încît firele de curent ale trenului nu prea aveau loc să mai treacă… Pasajul Pipera a fost completat recent cu cel de la Aurel Vlaicu, de peste Floreasca și Barbu Văcărescu.

Amintim că s-au refăcut – la mijlocul anilor 2000 – pasajele feroviare de peste lacul Herăstrău (fără măcar un nenorocit de trotuar pentru pietoni și bicicliști!!) și cel dinspre Gara Băneasa, de peste DN1, pierzîndu-se vechiul pasaj interbelic, plin de eleganță – dar foarte scund…

Revenind „la chestiune s-a făcut utilul pasaj de la Doamna Ghica, care corespunde în zona Delfinului.

De anul ăsta, circulăm mai bine pe relația Văcărești – Mihai Bravu, pe perechea de pasaje de la Abator.

N-avem cum să nu lăudăm fantasticul complex de pasaje Basarab – care te scoate din Titulescu înspre Leul într-o clipită. Nu aveți idee cît de mult s-a schimbat în bine viața bucureșteanului după construirea minunăției ăsteia.

S-au făcut și reparații (cum zicea cineva, s-a văruit ce-a construit Ceușescu…) la Podul Grant, la pasajele Obor, Muncii, Unirii, Victoria, Lujerului, Mărășești – de fapt, la toate. S-au reparat și pasaje rutiere de peste căile ferate din localitățile ilfovene – mă gîndesc la cel de la Buftea, cele din Chitila (construirea unuia suplimentar, paralel cu cel vechi, care să permită traficul pe două benzi pe sens).

Dar nu s-a făcut nici o reparație nici azi la Podul Constanța, și trebuie să amintim pericolul de acolo!

În lucru se află, acum, pasaje subterane la Piața Scînteii și la Big Berceni. Dac-oi fi uitat ceva, a mea să fie vina.

9 comments to Pasajele rutiere din ultimii 25 de ani

  • Ando

    La pasajul Obor s-a lucrat,ca de obicei,cu jumătăţi de măsură.
    Lucru bun: s-a “recentrat” linia de tramvai pe axa Mihai Bravu-Ştefan cel Mare,linie care-după construirea magistralei M1 de metrou, ”şerpuia” pe la suprafaţă- tăind calea maşinilor care intrau/ieşeau din pasajul subteran.

    Pentru asta, s-a construit o estacadă pe care “urcă/coboară” linia tramvaiului. Dar nu s-a mers mai departe : adică această estacadă să supratraverseze şi intersecţia cu axa Calea Moşilor-Colentina.
    Deci în orele de vârf, avem o altă intersectie aglomerată !
    Şi,din câte văd, la pasajul de la Pţa Muncii, linia de tramvai de pe Mihai Bravu va intersecta în continuare fluxul de maşini care intră/ies din pasaj !

  • hm

    La Piata Muncii ramane asa…
    Sa nu uitam de ce!
    Pentru ca cica planul lui Ceasca fusese ca metroul – odata inaugurat – sa duca la desfiintarea liniilor de tramvai.
    Desi asta nu se pupa cu construirea pasajului Victoria cu… linie de tramvai.

    Complicate erau caile… Tovarasului… si atunci.

    Tin minte statiile de tramvai din pasaje. Nu prea era o placere sa stai in ele, asa mi se parea atunci, frig, intuneric…

  • Alex

    Initial, Pasajul BO in anii 1982-1985 arata ca o pestera: frecvente inundatii, lumina “pe sponci”, iti cam era frica sa iei tramvaiul de acolo ! Nu s-au deranjat nici macar sa-l varuiasca, ramasese la culoarea tencuielii ! Tin minte ca in 1982 am asteptat tramvaiul 26 (cred) zis si “tramvaiul betivilor”..undeva pe la ora 2 noaptea, in directia spre Gara de Nord…cam 45 min…

  • Alex

    @Ando
    …asta cam asa e !
    Fotografia e revelatoare…
    Multumesc !

  • Nu cred că trebuie să lăudăm toate ctitoriile tovarăşilor de după ’90 (sau dinainte de ’90)…
    Pasajul Otopeni nu e în Bucureşti. Nu mai zic că întreaga idee de a face pasaje şi alte amenajări pentru diverse centre comerciale (eventual cu flux principal pentru intrat/ieşit din magazin, cum au făcut cu AFI), pe bani publici, mi se pare o mare tâmpenie. Mai ales că zonele astea comerciale nu rezistă întotdeauan testului timpului. Metro Otopeni e unul din cele mai bune exemple. Bun, să zicem că pasajul e bun pentru accesul la/de la aeroport (mai ales după închiderea forţată a Aeroportului Băneasa), mai ales că transportul în comun spre Otopeni e cum e. Însă un giratoriu era suficient acolo, mai ales că suntem în localitate… de altfel, Otopeniul e împărţit în 2 de DN1 (de la blocuri nu ai cum să mergi spre oraş, trebuie să ieşi în Centură).
    Pasajele de la Jandarmeriei şi Ikea iar sunt pseudo-inutile… practic, ele grăbesc traficul spre oraş. Cu banii ăia putea fi aranjată Centura, să nu mai ne trezim cu tot traficul de tranzit prin Bucureşti. Cel mult, se putea face un singur pasaj (să zicem la Ikea), mai ales că prin spatele Carrefour există deja străzi (în câmp… dar sunt străzi cu trotuare şi canalizare pe sub ele) care puteau fi folosite de bogătanii cu vile în zonă.
    Pasajul şoselei de Centură de la Otopeni e absolut inutil… staţionările la barieră erau din cauza lucrărilor de pe M800, trenurile de călători fiind deviate pe acolo. Acum linia de Centură între Ram. Pasărea şi Mogoşoaia e închisă, cu macazurile eclisate, iar catenara s-a furat din cauza perioadei mari de închidere. Deci avem un pod peste o linie fără trenuri… de fapt, peste o linie care e puţin probabil să mai aibă trenuri în următorii 10 – 15 ani.
    Pasajele de la ,,Abator” (Doamne, de ce încă mai sunt unii care folosesc denumirile de acum 50 de ani?) sunt şi ele inutile, dar maşinăria de propagandă a PSD le promovează cu orice ocazie.
    Pasajul Aurel Vlaicu se înfundă în Caramfil…
    Şi urmează marea inutilitate de la Ciurel, unde în loc să facă un pod simplu care să permită accesul din Splai în Uverturii, vor să facă ditamai hobanatul + străpungere până în A1, ca să băgăm traficul de tranzit A1-A2 direct pe Splai – via Piaţa Unirii.
    În schimb, pasaje mult mai utile sunt, cel mult, în fază de stdiu de prefezabilitate sau fezabilitate. De ex. pasajul peste Centură de la Domneşti sau cel din capătul Bd. Nicolae Grigorescu.
    Nu am mai auzit nimic de prelungirea Str. Braşov până în Cal. Rahovei, de prelungirea Bd. Timişoara, Cal. Giuleşti şi chiar Bd. Preciziei până în Centură. În plus, accentul în materie de trafic trebuie pus pe Şoseaua de Centură, care are nevoie de 4 benzi pe toată lungimea ei şi are nevoie de pasaje la Cernica (acolo au interzis traversarea centurii şi mii de oameni trebuie să ocolească câţiva km), la Glina (peste Splai), la Popeşti-Leordeni, Berceni şi Domneşti (poduri peste centură), iar intrarea pe A3 are şi ea nevoie de ceva mai de Doamne-ajută, nu imporivzaţia de acum.
    Pe lângă cele de mai sus, în Bucureşti mai sunt destul de puţine lucruri uşor de făcut pentru trafic… se mai pot prelungi unele străzi, de ex. Şos. Progresului cu Str. Şinei pe terasamentul fostei căi ferate, dar cam atât. Proiectele megalomanice în genul Buzeşti-Berzei n-au ce căuta într-o capitală europeană.

  • Ando

    Dr2005: Ai pus punctul pe “i” cu centura.O centură modernă, în pas cu traficul, scutea multe alte investiţii costisitoare făcute în oraş.Dar, dacă stăm să ne gândim bine:de unde venea pe urmă paraîndărătul dacă se rezolvau prea multe dintr-un foc ?
    Pasajul din capătul Bd. Nicolae Grigorescu -la ăsta, prin primavară, se lucra destul de intens, dar acum nu mai ştiu care e situaţia pe teren pentru că n-am mai trecut pe acolo.

  • Problema e că centura e la CNADNR (care e la Departamentul Marilor Proiecte), străzile care o traversează sunt ori la Bucureşti, ori la diverse comune, ori la CJ Ilfov, calea ferată e la CFR S.A…. mai repede împaci Israelul cu Palestina decât CNADNR cu PMB, consiliile locale şi CJ Ilfov.

  • hm

    toate pasajele de pe DN1 sunt foarte utile, extraordinar de utile, iar treaba cu adusul traficului în Capitală este cu dus…întors: pasajele alea fac ieșirea extrem de ușoară.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>