… dacă vă-ntrebați ce e cu poza de mai sus, vă liniștesc oarecum.
Nu – nu e vreo operă de artă recent inaugurată de primarele nostru; deși… nu ne-ar mira.
Nu – nu e vreo nouă îmbunătățire urbană adusă orașului de vreun piedone; deși… arată leit.
Este – dacă vreți să știți – intrarea în adăpostul aurolacilor de peste drum de Gara de Nord, cel de lîngă monumentul bietului Duca.
Iată, deci, cum oamenii străzii înțeleg să aducă și ei o valoare orașului; valoare pe măsura celei adusă de cei care-l conduc…
După cum au descoperit băieţii de la Casa Jurnalistului, aurolacii de la Gară şi-au amenajat case subterane, cu zugrăveală, apă caldă, curent electric şi Internet broadband.
De unde se vede treaba că faptul că sunt aurolaci, analfabeţi şi împuţiţi nu înseamnă că sunt atât de proşti pe cât îi crede lumea, ba chiar sunt mai productivi decât ţiganii din Centrul Isteric, de la Buzeşti şi de la Casa Pompiliu Eliade, care n-au amenajat nimic, ba au stricat şi ce au găsit.
(PS se întrebau unii: puşcăriaşii sunt scoşi la muncă în construcţii, la ferme şi la ateliere, dar când erau în libertate de ce nu munceau nimic şi trăiau din ciordeli? Îi transformă puşcăria în oameni ai muncii socialiste? 😀 )
Doamne….
Aurolaci aurolaci, dar vulturii aia denota ca macar s-au “orientat”…
Chestia argintie este antena parabolica improvizata sau sistem de focalizare a caldurii (sunt prea obosit sa gasesc o denumire mai adecvata) in genul lupei?
Oare cati oameni incap acolo?