despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

din viața Capitalei

Citim în „Scînteia” din 12 Aprilie 1964 despre construcția stației de Salvare de pe Eminescu și ne-aducem aminte că, atunci, ambulanța era chemată la numărul 06. Ani mai încolo, s-a trecut la numărul 061; în anii ’90, telefonul a devenit 961, înainte de a fi transformat în 112.

Pe 28 Iunie, în același an și-n același ziar, găseam informații despre noi parcări:

Ne-ntoarcem la telefoane – România Liberă” din 3 Decembrie 1967 scria despre pașii importanți făcuți în automatizarea centralelor; și ne-aducem aminte și că prefixul orașului nostru era, înainte-vreme, 90:

12 comments to din viața Capitalei

  • Si cati ani a trebuit sa asteptam pentru instalarea unui nenorocit de telefon …

  • Ando

    @adrian: şi de multe ori, ăla obţinut era “în cuplaj” 🙁

  • PaulIP

    Ce inseamna “in cuplaj”?

  • Ando

    PaulIP: nu prea sunt “în temă”cu detaliile tehnice;practic,pe acelaşi “fir” erau cuplate două numere de telefon. Partea nasoală era că, atunci când unul vorbea, celălalt trebuia să aştepte finalizarea convorbirii acestuia ca să poată folosi,la rândul său,telefonul.
    Dar, după aşteptări de ani de zile-cum zicea şi Adrian-acceptai şi această soluţie.

  • Asa si este, primul telefon a fost ani de zile in cuplaj iar noi eram linia principala. Cateodata iti ardea buza sa dai un telefon si vedeai ca e linia ocupata. Mai asteptai, mai ridicai o data si daca era tot in convorbire incepeai sa te enervezi 🙂 Si ceilalti, care erau la o strada mai incolo, se mai enervau si bateau in furca 🙂 Vremuri …

  • Dacă chiar ardea, puteai să îi spui cuplajului să termine…
    Asta era chiar interesant, că puteai să asculţi convorbirea cuplajului şi el pe a ta. Dar am impresia că şi atunci când unul vorbea, dacă sunai la celălalt suna ocupat. Da’ măcar era mai ieftin abonamentul aşa decât la linia ,,normală”.
    Ca fapt divers, până să se treacă la centrale digitale pe scară largă (la mine s-a făcut operaţiunea asta în 2005, după ce în 2003 nu am mai fost cuplat), din unele centrale nu se putea suna în altele… de exemplu, cineva din Militari, cu număr cu 760 în faţă pur şi simplu nu putea apela pe cineva din Vitan cu 621 în faţă. Asta se întâmpla prin 1995 (dar a dăinuit câţiva ani problema asta).

  • Datorită numărului limitat de circuite fizice disponibile la nivelul unui nod de comutaţie (centrală telefonică), numărul de abonați conectați la o centrală analogică este la rândul lui limitat.

    Adăugarea de noi abonaţi şi creşterea numărului de posturi telefonice conectate la o centrală telefonică analogică pot fi realizate în mod forțat prin utilizarea circuitelor fantomă. Unul dintre “circuitele cuplate” (cel ce corespunde abonatului telefonic secundar) este un circuit fantomă simplificat, care are ca retur masa/pământul de protecţie. Terminalul telefonic de la postul cuplat nu este conectat la o pereche de fire din cablul telefonic, ci este conectat doar la un fir din cablul telefonic şi la pământ.

    Mai multe detalii tehnice despre principiul circuitului fantomă se pot găsi aici :
    http://en.wikipedia.org/wiki/Phantom_circuit
    http://youtu.be/H4NDVkjT9mg
    http://www.strombergcarlsontelephone.com/kellogg/PDF/1917_BLTN_98_REPEATING_COILS_PHANTOM_CIRCUITS.pdf

  • Cristian Ioan

    Sigur ca da, cuplajul!
    Acasa noi aveam postul prinicpal, cu 21, cuplajul avea numar ce incepea cu 6.
    La Vitan a fost si mai rau, din 1988 si pina in 1992 nu am avut de loc telefon!
    Da, erau doua posturi ce folsoau aceeasi linie, deci evident ca nu puteau vorbi simultan. Daca numarul cu 21 era in convorbire si cineva vroia sa sune pe cel cu 6, primea ton de oacupat. In schimb, costul abonamentului era mai redus!
    Mai interesanta este perioada de pina prin 1966, cand nu exista contorizarea cu impulsuri, convorbirile loco erau taxate cu o rata fixa, indiferent de durata …
    Dar centralele manuale, adica cu operatoare, le stiti?! In Bucuresti existau de prin 1930 centrale automate, cu selectoare rotative, insa in provincie, centralistela au supravietuit muult timp! La Petrosani, de xemple, pina spre sfarsitul anilor 1960, telefonul negru de bachelita NU avea disc!
    in Bucuresti, durata de asteptare pentru instalarea unui post telefonic era foarte mare, se putea sa astepti chiar si ZECE ANI!
    Dupa 1990 situatia a inceput sa se remedieze, dar lent, lent – este unul din motivele pentru care telefonia MOBILA a prins asa de bine la noi!!!
    Stiati ca ultiam carte de telefon comunista a fost cea din 1977?
    Dupa aceea Tovarasul a dat dispozitie sa nu se mai tipareasca, desi schimbari aveau loc, si apareau abonati noi. Dar Conducerea de partid si de stat a decis ca nu este bine ca oamenii sa stie prea multe!

  • hm

    „Impulsul” dura 3 minute.

  • Impulsul dura 40 secunde la ,,orele de vârf”, 3 minute după ora 20 şi 10 minute între 24 şi 6 (8?). Parcă aşa era în ultima perioadă de viaţă a impulsului, după aia s-a trecut la taxarea la minute, pe cenţi (şi apoi eurocenţi) pe care o avem şi acum.

  • Alex

    Depindea..de la caz ..la caz !
    In zona Mosilor, durata medie de asteptare era de doi ani ! Cat priveste “cuplajul” in 99% dintre cazuri…era “le mitocain romain” ce vorbea infinit cu rudele de la tara…ori cu prietenele…despre “oja” de unghiii si “peroxid”…!!! Trebuia sa bati in furca…ori in calorifer…pentru ca intr-un final…sa te lase si pe tine sa vorbesti ! De retinut: exista un post principal…iar tu erai cuplajul ! Cine era principal…era..Boss !

  • Alex

    …atat timp cat am locuit in Balta Alba (1968-1978), niciodata..dar niciodata nu am platit nota de telefon, mai mult de 42 Lei ! Da, era o suma ! Raportat insa la salariul mediu…era cam 5&..iar telefonul era o noutate..indispensabila !!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>