Era şi vremea să găsim un restaurant nou care să ne placă! Şi l-am găsit: e taverna „la Kostas”.
Rar dai peste un loc care să-ţi placă întru totul; în care să te simţi bine de cînd deschizi uşa şi pînă cînd o tragi în urma ta.
La Kostas specificul e grecesc – şi grecesc dintr-acela cu peşte şi fructe de mare; numai bun să te umpli de nostalgie după vară, mare şi plajă la soare… Cînd te hotărăşti ce să-ţi alegi ceva din meniu, nu ieşi defel în pierdere. Mi-e greu să vă zic ce a fost mai bun şi mai bun, dar ştiu c-am de-abia am terminat ce-aveam în farfurii.
Şi muzica-i drăguţă; fireşte că-i grecească, dar nu sună tare, ci suficient cît să te facă să te simţi bine. Iar seara tîrziu se cîntă şi live, foarte frumos.
E plin (dar mese-s destule!) şi lumea chiar vine să mănînce – ăsta e un fapt bun! Servirea-i aşa cum trebuie: foarte prietenoasă şi rapidă.
Taverna este pe Traian, între Foişor şi Moşilor – mai precis între străzile Biserica Pantelimon şi Căluşei. Parcaţi pe-acolo, prin faţă.
Ca bani: justificat
Curat: foarte curat
Servire: foarte, foarte bună
Facebook – aici; deschis zilnic.
ultima dată acolo: primăvara 2016
Fantastic!
Tocmia pentru ca nu frecventez restaurantele (sau … tavernele!) informatia mi se pare utila.
Si un review negativ este bun, ca sa stii ce sa ocolesti, dar in cazul acesta, pare excelent:
Ca bani: justificat
Curat: foarte curat
Servire: foarte, foarte bună
cate locuri de genul acesta mai stiti in Bucuresti?!
Se pare ca grecii stiu sa faca afaceri care sa atraga lumea.Taverna Marelui Paharnic de la Piatza Domenii a fost o mare si placuta surpriza atunci cand acum o luna am fost la o agapa cu fostii colegi de liceu:servire ireprosabila,mancare gustoasa,curatenie si muzica greceasca live.Singurul loc in care m-am simtit asa cum trebuie sa te simti intr-un restaurant alaturi de cei pe care ii stii de-o viatza.
eu cred că sunt suficiente afaceri în domeniul restaurantelor care oferă decență.
Nu umblu chiar așa de mult prin restaurante, îmi place să mă duc acolo unde știu că e bine.
Îmi place Il Cantuccio de sus de la Filaret, îmi plac chinezii de lîngă P-ța Alba Iulia (Harbin), îmi place turcescul Sultan Suleyman.
M-am simțit bine la: Karishma (indian), Pars și Bagdad.
@Toti
Daca ma ajutati cu locatia exacta (desi o intuiesc) va pot spune istoricul casei..si “restaurantele” ce au existat acolo !
Sa intram deci din Str. Traian, pe Str. Calusei, prin fata UnicreditBank..ori ce o mai fi acolo ! La prima mica intersectie se despart, in stanga Str. Iancu Capitanul, inainte ramane Calusei, iar in stanga se merge tot pe I.C. catre Str. Biserica Pantelimon !
Dupa ce stiu eu pe aceasta strada I.C erau/sunt trei carciumi: un local asa-zis indian, pe primul colt, apoi mergand pe partea cu Biserica, vreo patru case inainte era un local “familial”…iar catre capul strazii spre Ferdinand, imediat pe dreapta, un Restaurant Vietnamez..Unde este taverna ? In locul localului familial, vopsit in portocaliu ?
Intre timp am aflat si numarul – Traian 238.
In interiorul cartierului, doar pentru Karishma bag mana-n foc ca se mai afla pe metereze. Restului, nu le-am mai luat urma.
@hm
Multumesc…dar am dat “pe langa”..chiar nu am idee unde este nr. 238 ? La parterul blocului nou, aflat pe fostul amplasament al ICRAL Foisor, Sect 2 ? Ce se afla in dreapta/stanga..ca sa pot repera ?
Am pus o poza.
blocul cel nou e in dreapta, Kostas e in casa aceea rosie; bine – acum arata altfel
@hm
Merci pentru lamuriri !
Putina istorie:
– casa respectiva a apartinut “clanului marocanilor”…
– acolo inainte de ’89 era paradisul: aveau un intreg Shop in casa vagon !
– o lada frigorifica (de uz indutrial) de unde D.zeu or fi facut rost de ea (!) era cuplata la curent, pentru clientii permanenti, plina cu carne, organe, salam, etc ! Eu eram client permanent, avand relatii foarte bune cu respectivii ! Ulterior acolo a functionat un “depozit” de materiale de constructii…apoi un centru de butelii..
Acum s-a indeplinit convergenta ! Vorba lui (RIP) Jean Constantin, cand era intrebat daca e (…) zicea ca e grec…”ce, nu sunt ciori si pe Acropole” !!
Lasand gluma deoparte, ma mair ca “marocanii” au vandut casa ? In fine, daca ajung in RO, am sa dau si eu o tura, in amintirea zilelor cand, in 1988/1989..nici ei nu mai aveau nimic de vanzare ! Atunci chiar ca era clar ca, sistemul se duce de rapa…
Asta da, istorie! Fara gluma!
Inca o istorioara demna de simply bucharest!
Dau si eu o fuga pe acolo imediat ce timpul imi permite!