despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

La paradisul meseriaşilor

Cu toţii am trecut prin asta. Ne-am pus gresie, am schimbat caloriferele, am înlocuit instalaţiile, am tencuit. Am urcat saci de ciment pe scări şi am coborît saci de moloz. Am cunoscut mari meşteri şi mari meseriaşi; le-am cumpărat navete de bere, şi-am făcut curat după ei.

Poţi să-i întîlneşti pe meseriaşii ăştia – instalatori, electricieni, faianţari, zugravi – făcîndu-şi cumpărăturile într-un anume loc.

La magazinul Ebicom.

Să mergi acolo pe la nouă jumate-zece dimineaţa e ca şi cum ai intra într-o altă lume. Magazinul e mare, cu etaj, şi e burduşit cu scule, piese, saci, cutii, şuruburi, robineţi, ţevi, vopsele, trafaleţi, profile – Doamne, ce nu e acolo! Intri şi sînt vreo 5-6 vînzatori, şi încerci să te apropii de unul, dar nu poţi. Costică e-n faţa ta şi are nevoie de un racord de 3/4, de 10 dibluri de 8 cu capul îngropat, de un profil cedeu, de un creion de tîmplărie, de o pînză şi să schimbe doi robineţi pe care i-a luat ieri greşit. Lîngă tine e Marinică, care are o listă cu vreo 20 de articole, şi lîngă Marinică e omul la care lucrează Marinică – şi care vrea să vadă cît costă fiecare articol din cele 20 şi dacă nu se poate înlocui cu ceva mai ieftin. Peste tine se înghesuie Nea Nelu, care urlă că vrea doar trei saci de CM9 şi atît, vînzătorii aleargă-n toate părţile şi strigă la cei din depozit să scoată afară sacii cu pricina, zece plăci de rigips şi un palet de scîrţ, şi te simţi de parcă eşti la bursă, cu toată agitaţia şi vacarmul de-acolo.

Aşa e la Ebicom dimineaţa. E-un magazin grozav; chiar au de toate şi se pricep să vîndă. Îl găsiţi pe şoseaua Sălaj, undeva între Ferentari şi fabrica de pîine. Fireşte că mai sînt destule alte magazine bune în oraş; fireşte că poţi să cumperi din Brico, Praktiker sau Hornbach (foarte bun serviciul cu clienţii în ultimul!) – dar la Ebicom chiar trăieşti experienţa cumpărăturii!

Am văzut şi ceva care m-a pus pe gînduri. Se zice că meşterii noştri, cînd n-au o altă soluţie de reparat ceva, folosesc o sîrmă; totuşi n-am văzut pe nimeni cumpărînd nici măcar un căpeţel de sîrmă, de nicăieri. Cred că, dacă vrei să fii meşter adevărat, trebuie să ştii – în primul rînd! – de unde să iei sîrma aceea celebră, cînd ai nevoie de ea: s-o desfaci dintr-un gard, s-o pescuieşti dintr-o rigolă, s-o rupi dintr-o altă sîrmă lăsată de alt meseriaş…

16 comments to La paradisul meseriaşilor

  • Si eu care mi-am facut ca idiotu’ card la Brico…

  • Foarte frumos scris articolul! Cunosc magazinul ( a fost initial pe Rahova la Petre Ispirescu ) si de acolo cumpar frecvent. Nu, nu sunt meserias autorizat sau profesionist doar pasionat 🙂 . Preturile la multe produse sunt mai mici ca in Bricostor, dar magazinul are si un mare minus: e inchis Duminica cand tot romanul “gospodar” mai strica cate ceva prin casa.

  • hm

    @Brebe85: Nu fi supărat, că magazinu’ ăsta-i departe rău de tine!
    @Bogdan: Ce-i drept, magazinul este doar pentru meseriaşi – închide la 6 în zilele săptămînii; oră la care meşterul adevărat trage un pui de somn deja..

  • hm

    Mulţumiri de-asemenea, Sadak!

  • Hero(dot)com

    Din cele enumerate, eu zic ca la Hornbach e cel mai OK. Nu neaparat dpdv al preturilor ci al produselor. La Brico spre exemplu gresia/faianta e cam pt gusturi invechite (parere nu neaparat strict personala), iar usile de interior sunt mai nasoale decat la mine la tzara. Vbind tot de usi, doar la Hornbach am vazut usile marca Classen, care se vand si in V. Cascadelor cam cu 10-20% mai scump, iar din segmentul mediu mi se par cele mai bune si mai frumoase ca design(parere personala, dar recomand :D).
    Stiu ca am dat doar 2 produse ca exemplu, dar si parerea generala este aceeasi.

  • hm

    Hornbach îmi place, din mai multe motive. Unul e aprovizionarea şi stocurile – am păţit la Brico şi Praktiker să nu găsesc în depozit modelele de gresie şi faianţă din raft. Altul e ca la Hornbach personalul e foarte amabil şi te ajută mult.

    Trebuie să fii atent şi ce produse se găsesc în magazinul propriu-zis şi care în drive-in, poate o să scriem şi un articol despre asta.
    Valea Cascadelor şi tîrgul de vizavi de staţia de metrou Mihai Bravu au un aer de talcioc, şi de multe ori am văzut preţuri mai mari decît în magazinele de DYI.

  • Herodot

    Valea Cascadelor e o mizerie, iar locuri de parcare in weekend, cand vin toti gospodarii dupa cumparaturi, lipsesc cu desavarsire, ca sa nu zic ca parcheaza de la un cap la altul al strazii pe banda 1. Sa mai amintim ca mai exista si soferii binevoitori si saritori care cereau un milion de transport cu papucul (poate s-a mai redus de cand cu criza), chiar daca locuiesti in sectorul 6?
    Gresia si faianta este aceeasi la 90% din magazine, usile mai sus discutate la fel si uratzele pe deasupra, iar intr-o zi umeda, nu neaparat ploioasa, e o placere sa cauti materiale.
    N-am vizitat la Mihai Bravu dar am trecut, iar de la bulevard intr-adevar are acelasi aspect de talcioc mizer, dar macar nu blocheaza strada principala.

  • hm

    În weekend e criminal în Valea Cascadelor. Cred că deschiderea magazinelor Selgros şi Dedeman amplifică haosul din traficul de-acolo.
    Mihai Bravu e mai mic şi mai retras – atmosfera e aceeaşi.
    Iar despre depozitarea materialelor de construcţii, în toate locurile astea, să nu mai vorbim.

  • Dar targul de lucrari pentru amenajari interioare l-ati vizitat ?
    Te plimbi in magazinele cu materiale, notezi preturile faci calcule si vezi cati bani iti trebuiesc. Dar cu manopera cum ramane ?
    Si nu in ultimul rand, te-ai gandit la toate ? M-am apucat de renovat apartamentul cu gandul ca in 2-3 saptamani spal pe jos si pun mobila, dar m-am trezit o luna jumate mai tarziu intrebandu-ma “mai dureaza ?”. Tare bine e sa te gandesti de la inceput de toate.
    Parerea mea …

  • hm

    Să zicem că-n fiecare dintre noi zace un mare meşter, cu ambiţia de a le cunoaşte pe toate… şi cu o explicaţie zdravănă la sfîrşit: N-a ieşit… că nu ştiu ce!
    Site-ul vostru e o idee tare bună!
    http://www.targuldelucrari.ro/

  • Harvey

    Din ce-am observat eu, lucrarile dureaza de trei ori mai mult decat prevezi initial, iar costul e in general cu 30% mai mare decat prima estimare.

  • hm

    … deci un meşeriaş bun trebuie să se gîndească la vreo trei scuze bune şi noi în plus!

  • Harvey

    Asta daca ai noroc si termina lucrarea acelasi meserias cu care ai pornit la drum.

  • Sunt multe aspecte care cauzeaza intarzierile. Regula de piata spune ca cliebtul este stapanul si e singurul care “are dreptate intotdeauna”. De aceea isi permite sa injure mesterii mai mult sau mai putini seriosi. Dar una este sa fie suparat ca mesterul a luat o bere in plus si a gresit drumul si alta este sa produca singur intarzieri constatand ca mai vrea o priza in plus, mai bine da si tencuiala jos, ca a uitat sa dea o gaura pentru aerul conditionat ……
    Nu scuz nici pe mesterii care sunt “in foame” si prezinta subevaluat nivelul costurilor si duratei de executie pentru a-l convinge ca el este superman-ul care va face lucrarea praf. Dar ramane totusi o problema a clientului rezultata din informarea insuficienta.
    Chiar daca raneste orgoliile unora dintre mesteri nu strica sa aloci un pic mai mult timp selectiei celui mai potrivit. Vei observa din timp discordantele intre diverse prezentari precontractuale.
    Parerea mea … 🙂

    PS. Multumim pentru link

  • hm

    E loc de multe discuţii – meşteri buni cu caracter infect, meşteri buni care n-au timp, meşteri proşti dar binevoitori şi săritori…
    Ideea voastră e foarte bună! E bine să afli de dinainte cît mai mult!

Leave a Reply to Andrei Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>