în Cișmigiu găsiți – peste Vară – un spațiu liber asortat cu scăunele și foteluri unde puteți împrumuta și citi o carte.
Ca pe vremuri, cînd aveam „Biblioteca” – cea transformată, firește, în crîșmă.
Evenimentul ăsta se numește „Copacul cu cărți”; iar cărțile-s dintr-alea care se dau la kilogram prin supermarket; dar să nu fiu cîrcotaș: cartea e mereu Carte și mereu poți găsi ceva interesant de citit.
Ce nu-mi place? Ați ghicit, probabil – muzica.
Ca orice eveniment public, nu se poate fără muzică, sunetist și boxe…
Vii să citești în parc? Atunci vrei s-auzi vrăbii, greieri, oamenii zumzăind departe – nu muzică! Vrei muzică, totuși? – citești cu căștile puse și-asculți ce și cum vrei.
Așa m-am săturat de muzica asta care se varsă peste tot. Experimentală, ambientală – sub diverse nume – nu-ți face viața mai calmă și mai frumoasă; ci doar te-mpiedică să simți lumea.
Dacă la restaurante muzica face poftă de mâncare și in magazine face poftă de cumpărături, înseamnă că aici face poftă de citit!
Și dacă in loc de poftă de citit, tot pofta de mâncare vine, de la muzică?
Măcar e muzică bună?
n-am zis că nu 🙂