despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Aviaţiei – Barbu Văcărescu

Ştim prea bine că astăzi nu se construieşte mai nimic- şi cîtă nevoie avem nevoie de străzi mai largi, de pasaje! Dac-aţi şti că pasajul cunoscut de toată lumea ca Podul Constanţa a fost construit, în 1938, în doar 5 luni de zile, poate v-aţi mira: cum de se putea face asta, atunci?

În speranţa că vom apuca să vedem terminat anu’ ăsta pasajul de la Aeroportul Băneasa, să ne uităm un pic prin zonă: o să găsim una dintre ultimele artere ceauşiste ale Bucureştiului: Aviaţiei – Barbu Văcărescu, dată-n folosinţă prin 1987-’88.

Pîn-atunci – venind în Bucureşti – ca să mergi înspre Floreasca trebuia să faci stînga pe Şoseaua Nordului (azi Elena Văcărescu), să stai la o barieră de cale ferată şi să-ţi continui drumul cătinel prin spatele parcului Herăstrău.

Lucrurile trebuiau să se schimbe! Aşa că s-a lărgit o stradă (Aerogării), s-a construit un pasaj (Aviaţiei), s-a tăiat un bulevard (Aviator Şerbănescu) şi s-a făcut o legătură cu strada Barbu Văcărescu (construindu-se şi un pod rutier peste lacurile FloreascaTei).

N-a fost doar atît. Odinioară o comună cu case şi vilişoare simple, Băneasa a devenit un cartier de blocuri; nu vă lăsaţi impresionaţi de arhitectura niţel mai reuşită a blocurilor ce dau în şoseaua Bucureşti-Ploieşti; blocurile din spate sînt banale. Băneasa a fost şi un soi de poligon de încercare pentru soluţiile economice alternative de încălzire: pe unele blocuri au fost montate panouri solare. S-a construit un circ al foamei, Complexul Aviaţiei. Şi pe locul vechiului cartier de case Herăstrău s-a ridicat un cartier de blocuri, Aviaţiei; a fost ultimul cartier ridicat pe vremea comunismului, şi într-o vreme blocurile de patru etaje de-acolo au fost tare căutate pe piaţa imobiliară.

Tipic pentru ceauşismul tîrziu, în cartierul Băneasa spaţiile comerciale de la strada principală sînt neutre: cofetării, librării, magazine de mobilă, frizerii… Alimentarele se făceau la parterele blocurilor de pe străzile lăturalnice: astfel, cozile la mîncare nu se vedeau din bulevarde. Cartierul Băneasa s-a dat în folosinţă cu două cofetării, aflate la 300 de metri una de cealaltă! (ulterior, una a devenit Auto-Moto-Velo-Sport, dacă mai ţineţi minte genul acela de magazin).

Proiectul de-a crea o variantă de călătorie rapidă între intrarea-n Bucureşti şi inelul Ştefan cel Mare-Mihai Bravu n-a fost prost. Nu ştiu dacă Ceauşescu se gîndea la găsirea unei soluţii decente de trafic; să nu uităm că, odată cu deschiderea acestei artere, a fost închisă circulaţia pe Calea Floreasca, între Automatica şi Fabrica de Glucoză. Mai degrabă, Ceauşescu şi-a dorit o zonă de protecţie pentru reşedinţa sa din Primăverii! Poate de-aceea s-a şi descurajat circulaţia pe şoseaua Nordului, trecerea peste calea ferată Bucureşti-Constanţa desfiinţîndu-se… Cine poate şti?

Să revenim: pe noua arteră a fost dată în funcţiune şi noua linie de tramvai 5 (tramvaiul, înainte, venea pe Floreasca şi-ntorcea la actuala staţie de metrou Aurel Vlaicu). Şi azi, tramvaiul 5 e de nefolosit ca legătură rapidă cu centrul – deoarece traseul lui se înfundă, practic, pe şirul de străduţe Tunari-Vasile Lascăr-Calea Moşilor veche.

Cîteva amănunte: pentru construirea acestei artere, s-a tăiat în două curtea Institutului Apimondia din Băneasa; de asemenea, segmentul de bulevard dintre str. Fabrica de Glucoză şi şos. Pipera s-a construit prin spatele curţilor institutelor de proiectare de pe Calea Floreasca (FEA).

Podul peste lacuri era, la origine, exclusiv feroviar; calea ferată venea din magistrala Bucureşti-Constanţa şi ajungea prin cartierul Tei, în vechea zonă industrială Tonola-Assan, prelungindu-se, prin spatele Pieţei Obor, pînă la Gara Obor. Rămăşiţe ale căii ferate s-a mai putut vedea pînă prin 1992-93.

Bulevardul Barbu Văcărescu se oprea la actuala intersecţie cu strada Gheorghe Ţiţeica, deci înainte de lacuri; chiar dacă pare greu de crezut, pînă prin ’80, acolo era capătul troleibuzului 90! Şi Barbu Văcărescu a fost lărgit.

Am încercat să suprapun, pe harta anului 1947, cît mai multe din schimbările prin care-a trecut zona în ultimii 60 de ani – aţi văzut ce-a ieşit. Multe transformări! Zona aviatică Pipera s-a transformat, pe rînd, într-un parc de fabrici şi-apoi într-unul de clădiri de birouri. S-au ridicat peste tot vile, hoteluri, blocuri; şi se construieşte-n continuare.

Ce se va-ntîmpla-n viitor aici? Se-auzea că s-ar putea construi un pasaj rutier peste calea ferată, refăcîndu-se legătura dintre străzile Elena Văcărescu şi Nordului; altceva – nimic.

21 comments to Aviaţiei – Barbu Văcărescu

  • La partea cu Alimentarile in spatele blocurilor nu ai dreptate. Pe Sos. Pipera (pe stanga) existau in sensul dispre biserica catre metrou:

    – intre N. Caranfil si Smaranda Braescu:
    – o cofetarie (acolo a functionat cativa ani cofetaria Maria)
    – o mercerie
    – o alimentara (unde este acum cofetaria)
    – un Loto-Prono
    – un magazin de paine, lactate (adiacent)

    – intre Braescu si Caragiani
    – un aprozar
    – o sectiune nu o mai stiu
    – reprezentanta ICRAL
    – un coafor
    – Nufarul

    – intre Caragiani si Maguricea
    – geamuri si oglinzi
    – magazin de electrice
    – reparatii radio-tv (adiacent – dupa 90 pt scurt timp a fost reprezentanta Ford)

    – intre Maguricea si Aviatiei
    – ditamai alimentara (ii spuneam alimentara 1) 🙂
    – aprozar
    – magazin de paine (adiacent)

    – intre Aviatiei si Calea Floreasca
    – parca o cofetarie (sau spatiu neocupat)
    – restaurant

  • hm

    Păi, atunci retrag afirmaţia referitoare la Aviaţiei – dar mi-o menţin referitoare la Băneasa – unde la Sos Buc-Ploiesti nu erau alimentare, magazine de pîine şi lapte – doar cofetărie, librărie, mercerie, auto-moto, confecţii, mobilă, florărie – alimentarele erau într-adevăr după colţuri.

    De fapt, în ultimele luni din 89, a fost o tendinţă inversă – s-au înfiinţat o alimentara-butaforie în centrul oraşului, vizavi de Intercontinental – era o mişcare de imagine: iată, românii au ce mînca!!

    Prin Aviaţiei am avut treabă prin 89-92, vizavi de metrou era într-adevăr o cofetărie… şi o tutungerie, cum intrai pe Aviaţiei.

    Am refăcut paragraful cu pricina – mulţam!

  • Bun, acum m-am lamurit si eu cu aceasta zona destul de straina mie si total neinteresanta dpdv al cladirilor. Bravo pt articol!

    Un amanunt interesant: strada Ramuri Tei (o denumire idioata) se numea Principele Nicolae 🙂

  • hm

    E-o zonă care s-a transformat foarte mult, după cum vezi!
    În anii aceia – fusese şi Războiul – cred că multe străzi au primit nume patriotice (în sensul bun): Şos. Nordului era Voevodul Mihai, str. Luigi Galvani era Carol I; ce să mai zici de bulevardele Stalin, Churchill (Aviatorilor) şi Roosevelt (Dorobanţi)?

  • Ca unul care de 7 ani face zilnic traseul Podul Constanta zona Vacarescu-Fabrica de Glucoza pot sa va spun ca incet dar sigur zona va intra intr-un colaps.
    Putem sa il contrazicem nitel pe Raiden, in sensul ca, desi nu sunt multe cladiri demne de bagat in seama, este un interesanta, acum este acolo Hotel Caro – este fosta fabrica de caramizi, probabil ca de aici si denumirea de Fabrica de Glucoza, ca nu se facea glucoza aia pe care o mancam noi dupa ce ieseam de la Auto-Moto-Velo-Sport (in treacat fie spus, magazinele alea erau printre putinele care ma fascinau – tot soiul de “gadgeturi” care placeau la baieiti. A trebuit sa treaca 20 de ani ca sa apara Decathlon, singurul magazin mai complet, in materiel de tehnica sport decat aceste AMVS).
    Exista o miscare, slabuta, care este interesata de arhitectura de conversie, poate gresesc termenii, nu stiu, imi cer scuze, dar e ceva legat de o dezvotare moderna a unor cladiri vechi, fara sa li se modifice aspectul in mod semnificativ – vezi si Bursa de marfuri. A scris pretinul Radu Ionescu un articol: http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2009/06/bursa-de-marfuri.html
    Deci complet neinteresanta nu este.
    Va spuneam ca trage sa moara – daca aruncati un ochi pe norc.ro sau harta http://www.apmnir.ro/map.php o sa vedeti ca s-a construit in disperare. Pe langa faptul ca este o zona de birouri, acum s-au gandit ca e bine sa le dea si locuinte celor care lucreaza pe aici. Asa ca proaspat demisul din PSD, Ontanu, mare sustinator Basescian, alt mare strateg de orase, a dat drumul la aurtorizatii de constructii la toti cei care au cerut. Pe Fabrica de Glucoza, intre Petricani si Barbu Vacarescu, S-au construit si inca se mai construiesc cladiri de birouri imense, zone rezidentiale uriase, de dimensiuni megalitice, daca pot spune asa. Ma rog, nu gasesc un epitet pe masura. Tot asa se intampla pe Dimitrie Pompeiu unde a fost demolata recent fosta fabrica (o parte) de calculatoare Felix si unde ghiciti ce se va intampla.
    Zona este “capat de linie” adica mai mergi putin si iesi din Bucuresti spre Pipera – zona in care s-au mutat stiti voi cine, care merg cu curul in cate doua sau trei masini dintr-o data.
    Putin mai sus s-a construit un hotel mai mare decat Mariott. Pe langa asta Mariott este o cosmelie. Se numeste Alexander, sau cam asa ceva. Este in plin camp si nu are legaturi stradale cu vreo sosea din zona. Tot prin preajma sunt casele noi care tin de satul francez, case de un prost gust teribil, cu un confort exorbitant, case din care dupa ce iesi cazi in mocirla si in drumuri(!) desfundate. Tot de aici va puteti achizitiona si un Porsche, sau alte masini din grup – VW, Audi sau Seat.
    In momentul in care totul va fi gata, la cheie, si populat probabil ca va fi unutil sa mai incerci sa iesi din casa si sa pornesti masina. Caile de acces in aceasta zona sunt: Soseaua Petricani dinspre Doamna Ghica-Obor-Colentina, sau dinspre zona Pipera-Tunari, Soseaua Pipera si Bulevardul (oha! are doua benzi, cate una pe sens) Dimitrie Pompeiu dinspre zona Aurel Vlaicu, Barbu Vacarescu dinspre Aviatiei si Floreasca dinspre Stefan cel Mare, dar care, ambele, se gatuie in mignona Fabrica de Glucoza, si aici tot 2 benzi foarte inguste.
    Inca 2-3 monumente in zona – Biserica si Palatul Ghika (http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/2009/05/monumentele-funerare-de-la-biserica.html), mai sus, pe Colentina, manastirea Plumbuita, iar inspre Liseanu Moara lui Assan.

  • Pe harta vad ca scrie Fabrica de Glucoza si Spirt

  • hm

    @Ştefan:
    Da! aşa cum e gîtuită toată zona de locuit Pipera-Tunari, aşa se va-ntîmpla şi aici. Se construieşte în prostie. Ajung rar pe-aici; şi de fiecare dată văd ceva şi mai nou, şi mai mare!
    Ce bun să lucrezi în cea mai modernă clădire de birouri – dacă-ţi trebuie galoşi şi cizme de cauciuc ca să ajungi la ea?

    Despre Hotel Caro (clădirile de-acolo, că nu toate ţin de hotel), din cîte ţin minte, s-au demolat cîteva corpuri vechi de clădire – acelea care n-au putut fi consolidate, cred. S-au construit şi nişte corpuri noi în stilul vechilor fabrici – aşa ţin minte!

  • Hero(dot)com

    Foarte interesant si informativ articolul. Chiar nu stiam de linia feroviara de trecea prin Tei; azi chiar nu iti mai dai seama ca pe Strada Reinvierii inainte de linia 36 a circulat trenul. De asemenea inteleg acum de ce cele 2 stradute (sau aceeasi strada) poarta numele de Gara Herastrau – pe harta apare ca Gara Bolintineanu. Parerea mea este ca aici s-a gasit o solutie complet idioata de a da cele 2 “rampe” ale strazii in Sos Pipera si in Fabrica de Glucoza. Cine lucreaza in zona si vine cu masina cu siguranta injura in fiecare seara la plecare; dimineata accesul e ceva mai facil daca intri dinspre Floreasca direct pe partea pietrutia a Strazii Fabrica de Glucoza ;). Inca o chestie legata de ulita numita Fabrica de glucoza – din ce am inteles futurista autostrada A3 dupa ce intersecteaza Petricaniul se prelungeste pe aici pana in Barbu Vacarescu. Daca nu inventeaza astia repede o trecere denivelata la intersectia cu Vacarescu o sa aiba o surpirza ca la Baneasa. Trecere ar fi nevoie chiar si acum, dupa cum am mentionat deja situatia in trafic. Cel mai bine ar fi fost sa supratraverseze B. Vacarescu direct din D.Pompeiu, dar terenul acela de peste drum are alte planuri…
    O alta problema legata de trasarea Bulevardului Alex Serbanescu este intersectia in acelasi loc cu Sos Pipera si, mai rau, Floreasca, toate in dreptul benzinariei Lukoil.
    Ziceai de arhitectura blocurilor – mie mi se pare ca Aviatiei e cel mia ok cartier de blocuri din bucuresti prin simplul fapt ca e in aproape in totalitate compus din blocuri de 4 etaje si e chiar un cartier curat si linistit. La fel si Baneasa mai putin cu linistea. Singurul bloc mai inalt e paragina aia de langa benzinaria de la Caranfil x Serbanescu. Din ce am inteles de pe wikimapia NU exista proprietar al acelui bloc si de aceea intr-o zona atat de vanata el sta asa.
    Dintre chestii intereasante in zona, pe langa Hotel Caro, este Muzeul Aviatiei, cel de a carui existenta nu stia Raiden :).

  • La Hotel Caro noile corpuri sunt nulitati pe langa vechea arhitectura industriala.

    @ hm – Soseaua Nordului nu prea e nume patriotic, ba chiar e un nume banal. In ce priveste str. Galvani, ai citit gresit 🙂 Se numea “Regele Carol II”, ca o compensatie pentru ca bd. Regele Carol II (Eroilor Sanitari) fusese redenumit bd. Ardealului in epoca aceea.

    Bd. Stalin, Roosevelt si Churchill au avut “viata” scurta cu acele denumiri, puse “la cald”, dupa razboi.

  • hm

    @Raiden: Soş. Nordului era, atunci, Voievodul Mihai!
    @Herodot: blocul acela neterminat era fratele celui de îmbrăcat în sticlă de peste drum, în care a fost AVAS.

  • @Raiden, nu poti compara cu Bursa sau cu Moara lui Assan, dar nu sunt nici astea de lepadat. La cate avem noi nimic nu e de omis. Arata cam ca un cur acum pentru ca nu se poate sa faci cladire de birouri si hotel fara sa pui termopan (asa e in Romania). Imediat dupa 89 aici a fost un celebru depozit de piese auto pentru masini straine – Obelix. Cladirea in care era “Obelix” s-a cam prabusit. Ce a mai ramas in picioare nu cred ca poate fi reparat.
    Autostrada va avea o legatura, asa se zice, de la intersectia cu send giratoriu cu Petricani. Probabil… La ritmul in care se contruiesc sosele la noi si la cat costa e posibil sa nu se mai faca. Dar sa se plateasca.
    @Herodotcom, poate blocuri noi, pentru ca altfel eu as zice ca Vatra Luminoasa arata… luminos, iar un alt cartier de blocuri, decent, este Floreasca, perimetrul dintre Barbu Vacarescu si Floresca, strazile cu compozitori.

  • Hero(dot)bloc

    @ Stefan:
    Da, intradevar zonele cu blocurile rusesti din oras sunt destul de placute si aerisite (bonus curtea interioara, iar minusul sunt lipsa balcoanelor/loggiilor) – Vatra Luminoasa, Bucurestii Noi si poate mai sunt altele pe care nu mi le amintesc acum. Eu ma refeream la cartiere intregi de blocuri facute in perioada ceausista, nu doar de grupulete de blocuri.
    Floreasca e intradevar aerisit si cu multa verdeata si cu blocuri ce nu depasesc 3 etaje dar nu cred ca au confortul/spatiul interior al celor din Aviatiei (nu ca ar fi ceva de lux…).
    Mentinand subiectul axat pe blcouri si, mai ales, pe zona descrisa de HM, ce mi-a starnit interesul si provoc cunoscatorii cu aceasta ocazie este parcela de blocuri cu 2 etaje din cartierul Tei, delimitata de strazile Laptari Tei-Ripiceni-Nada Florilor-Brasoveni. Cand s-au construit si pentru cine, si de ce apare aceasta parcela ca o enclava in cea mai densa zona de blocuri de 10 etaje din Bucuresti? Multumesc anticipat pt lamuriri.
    Ca sa inchei sa nu creada cineva ca imi plac in vreun fel blocurile socialiste, ci doar le accept si le categorizez, mentionez ca imi plac cam toate blocurile interbelice (de la arhitectura la portile curtior, usa scarii, ferestrele si nu in ultimul rand repartizarea spatiului interior), mai ales ca am copilarit intr-unul pe cand locuiau bunicii in Bucuresti.

  • hm

    Blocurile din Floreasca nu sînt lipsite de confort – dar, ridicate prin anii 50-60 fiind, le lipsesc unele lucruri: băile şi bucătăriile sînt mai mici (să nu uităm că pînă în 80 apartamentele cu trei camere se făceau implicit cu o singură baie în loc de două). Au, în schimb, camerele mai înalte. Cred că pomeneşte ceva G. Călinescu despre începuturile cartierului Floreasca în romanul Scrinul Negru.
    Bună-ntrebare, cea legată de cvartalul de blocuri din Tei (m-am uitat pe Bing, pentru că habar n-aveam de ea): ce e cu blocurile alea?

  • Stefan

    Linia ferata care alimenta Halele Obor nu pornea din cea de la Reinivierii; pornea din linia de la Gara de Est (Obor). Linia ferata Aviatei – Tei – Reinvierii nu mai traversa Sos. Colentina din anii ’60-’70. Traficul de calaltori a fost desfiintat in nov. 1957, iar cel de marfa in 1987, cand s-a prelungit Str. Barbu Vacarescu. Numai ca in Romania, dupa desfiintarea caii ferate, vis-a-vis de Cimit. Reinviera mai ramasesera vreo 3 vagoane. Apropos, linia ferata mai alimenta si un depozit de pe Str. Masina de Paine (pe vremuri in acea locatie a functionat Manutanta Comunala Colentina).
    Interesant ca in acea perioada Gara Herastrau se mai numea inca Gara Boltineanu dupa Fabrica de caramida “Bolintineanu”, mai existau si celelalte 2 fabrici de caramida, plus F-ca de spirt “Popovici” din Cart. Primaverii.

  • Stefan

    De asmenea se observa lipsa traseelor de autobuze – parcul de autobuze s-a micsoarat din cauza razboiului.

  • Gabi

    Am tot cautat pe diverse site-uri si nu am gasit cand s-a inceput construirea garii Obor (Gara de Est)si cand a fost data in folosinta. Imi puteti oferii aceste date ?

  • hm

    Gara Obor s-a construit în 1903!

  • Gabi

    Multumesc pt promptitudinea informatiei. Eu am gasit ca ar fi fost inaugurata in 1903.

  • Lavinia

    Desi observ ca nu s-a mai postat demult aici, intreb totusi, poate primesc un raspuns 🙂 Are cineva mai multe informatii despre zona cu case de la est de str. Siriului? (gen Musestesti si toate cele cu nume de soldati – apropo de denumirile “patriotice” mentionate in comentariile anterioare). E vorba de reminiscente ale zonei initiale de case, scapate nedemolate pentru a face loc blocurilor? Am crescut in zona de limita dintre ele si blocuri si, cand eram mici, toti copiii obisnuiam sa ne referim la zona respectiva cu denumirea de “sat”. Ce-i drept, in vremurile respective intre str. Siriului (unde se terminau blocurile) si prima stradute cu case era un camp destul de “salbatic”, unde umbla vorba ca sunt si serpi. De asemenea, tot acolo era si un mini deal, de pe care ne dadeam cu sania iarna. Intre timp spatiul verde respectiv s-a redus tot mai mult, au rasarit fel si fel de vile care obtureaza acum privelistea spre vechile case.

    Si, daca tot mi-am amintit de perioada copilariei, pana pe la mijlocul anilor ’90 la intersectia strazilor Siriului si Musetesti (unde in prezent se afla o spalatorie auto) exista o mini delta. O balta unde crescuse chiar si stuf si unde gaseam libelule, mormoloci, broaste, tot felul de insecte. Stie sau isi mai aminteste cineva de ea?

  • hm

    chiar dacă n-o apărea cineva care să fi crescut pe-acolo, o să fiu bucuros să aflu şi alte detalii. Eu nici nu ştiam de ce era acolo, cu toate că am avut drum prin cartierul Aviaţiei vreo cîţiva ani prin ’90

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>