despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Casa Scânteii – detalii şi simboluri rămase

scris de Ando

Toată lumea o ştie, aşa că n-o sa insist asupra datelor şi cifrelor despre prima mare construcţie comunistă din Bucureşti, elemente care sunt lesne de  găsit.

Pe de altă parte, folosesc intenţionat denumirea de Casa Scânteii pentru că numai aşa înţelegem că  detaliile fotografiate sunt, nu numai fizic, legate de clădire şi de denumirea ei, dar vin să sugereze foarte bine atmosfera generală a acelor ani în care propaganda comunistă mătura orice urmă de împotrivire.

Pe de altă parte, când le-am fotografiat, m-am gândit cu oarece teamă şi la entuziasmul distrugător cu care noi, românii, am şters atâtea urme ale propriei noastre istorii – clădiri, statui, inscripţii.

Cine ştie cui îi va trece prin minte să le radă, că nu dau bine – de parcă acei ani grei şi întunecaţi se ai istoriei se pot şterge cu dalta şi cu bidineaua.

Urmele incipente ale unor astfel de  “purificări”, de formă, de faţadă, se văd şi la Casa Scânteii.

De exemplu, sus pe turnul corpului principal tronau secera şi ciocanul. Nici măcar înlăturarea acestui simbol al comunismului nu s-a făcut temeinic. Urmele se văd şi azi.

In schimb, aici, în zona interioară a coloanelor, s-a pierdut total conţinutul ornamentelor.

Trecând peste aceste consideraţii de ordin strict personal, să parcurgem aşadar, prin intermediul imaginilor, acele detalii despre care vorbeam la început.

Să începem cu exteriorul:

Imaginile din interior sunt, majoritatea, făcute în corpul A, corpul central al ansamblului unde detaliile s-au păstrat cel mai bine.

Şi nu numai detaliile. Iată cum arată sala de marmură de la parter. Imaginea este furata de aici.


La final, să nu trecem cu vedere paragina inexplicabilă în care zace fosta fântână arteziană din faţa Casei.

9 comments to Casa Scânteii – detalii şi simboluri rămase

  • cred că mai am p-acasă cupoane d-alea de subscriere de câteva sute de lei, de la bunicul. să mă interesez, poate îmi retrocedează ăşteia vreun metru pătrat p-acolo? 🙂

  • hm

    nu, dar poate te cheamă într-o duminică să faci muncă voluntară.

  • Ando

    …adică, pe principiul: cine n-are, nici nu-i dăm 🙂

  • hm

    exact!

    Revenind la clădire, secera și ciocanul de pe turnul cu antenă nu prea se putea da jos ușor, așa că s-a spoit toată partea aceea.
    Și nici măcar bine… Că pe celelalte laturi ale turnului nu le-au mai ascuns; doar aici, că se vedea din șosea…

  • Lifturi cu liftier(ă)? Nu credeam că mai există aşa ceva în vreo instituţie publică de stat, mai ales că posturile sunt blocate de ani de zile (de pe vremea lui Boc, mai precis), iar fondurile sunt cum sunt. Am văzut instituţii unde s-a renunţat la jumătate din lifturi, probabil de economie (de ex. Ministerul Justiţiei, care are doar 2 lifturi – şi alea de 3 persoane – la ditamai blocul).
    Ultima dată am văzut un astfel de personaj la CASMB în 2008 când voiam un card de sănătate… evident, le-a crăpat softul şi am primit o adeverinţă valabilă 6 luni, scrisă în română, engleză şi franceză).

  • Ah, greşesc, am mai văzut la Spitalul Militar chiar anul ăsta.

  • hm

    Si pe la Fundeni erau inca liftiere anul trecut.
    Dar liftierele, saracele, nu le-ai văzut? Zici ca au venit odată cu lifturile….

  • Ando

    @Dr.2005: Nu toate lifturile din Casa Scânteii sunt cu liftieră.Majoritatea au fost înlocuite cu ascensoare moderne.

  • Am scris si eu despre ea aici: http://tourofcommunism.com/2014/11/26/the-only-building-in-bucharest-that-still-has-the-hammer-sickle-the-house-of-the-free-press/

    Interesante pozele de la interior, nu vazusem decat una din aripile laterale, care arata “capitalist” acum.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>