despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Staţii de autobuz

… şi-n general de orice mijloc de transport în comun. Vi se pare cumva că sînt prea rare şi – mai ales, prost amplasate? Aşa şi e.

Dăm vina pe trafic pentru amplasarea staţiilor – zicem că nu putem pune autobuzele să oprească lîngă trecerile de pietoni, lîngă gurile de metrou şi aşa mai departe – însă nu-i adevărat; putem foarte bine să facem staţiile acolo unde au oamenii nevoie de ele.

Dacă faci o staţie lîngă trecerea de pietoni, atunci călătorii vor trece pe trecerea de pietoni; dacă faci staţia la 100 de metri depărtare de trecere, atunci călătorii vor traversa pe unde au ei chef.

Legăturile între mijloacele de transport sînt importante: dacă tu faci staţia de autobuz înainte de intersecţie şi staţia de tramvai după intersecţie, îţi baţi joc de oameni. Şi aţi văzut că, de zece ani încoace, tendinţa e ca staţiiile de tramvai să fie mutate după intersecţii!

Trebuie să fie staţiile mai dese? Da. Nu-nseamnă că va creşte durata unei curse, pentru că sînt soluţii civilizate: linii normale, linii rapide, linii barat. Un exemplu teoretic: o linie normală poate fi 110, care opreşte în toate staţiile. În orele de vîrf este dublată de linia barat 210, care merge pe segmentul cel mai aglomerat de traseu. Linia rapidă 310 are acelaşi traseu ca linia simplă 110, dar opreşte doar în staţiile importante.

Poţi cîştiga timp dacă reglezi şi fluxurile de călători în mijlocul de transport. Oamenii sînt obişnuiţi să coboare prin faţă, însă uşa din faţă se deschide, în general, doar pe jumătate; este o cutumă şi un drept obţinut prin greva din 1999 ca şoferii să poată avea cabină închisă, chiar dacă asta-nseamnă că blocheaza jumătate de uşă!

E mai bine dacă fluxul călătorilor este din faţă înspre spate? Nu ştiu – ştiu doar că, oricare-ar fi el, pe uşa de coborîre trebuie doar să se coboare, şi pe uşa de urcare trebuie doar să se urce.

Revin la staţiile noastre rare: sînt locuri în Bucureşti unde chiar ar trebui să fie staţie. Nu spuneţi: puteţi merge 200 de metri pe jos! – dacă nu sînteţi bătrîn, obosit, sau cu un bagaj greu.

Cîteva posibile locuri de staţii:

  • pe Calea Dorobanţilor, între ASE şi Perla, pe sensul spre Piaţa Dorobanţilor (demult era staţie la blocul Zodiac!)
  • la Scala şi/sau la Patria
  • pe Ştirbey-Vodă, Lutherană/Calea Victoriei, sensul spre Romană
  • pe Magistrală, la Horoscop, pentru autobuzele ce duc în Berceni, comun cu troleibuzul
  • pe Tineretului, şi înainte de Şincai, sensul spre Unirii
  • la Universitate, pentru autobuzule 381, sensul spre Romană
  • pe Buzeşti, la intersecţia cu Griviţa – pentru tramvai
  • la Universitate – comun cu troleibuzele, pentru autobuzele ce merg în Drumul Taberei
  • pe bulevardul Libertăţii, la intersecţia cu Naţiunile Unite
  • chiar înainte de Piaţa Dorobanţi, pentru 282, sensul spre Doamna Ghica

Şi-o utopie, de ce nu: un pasaj de legătură între metrou şi tramvaiul 41 la Lujerului

8 comments to Staţii de autobuz

  • Separarea şi fluidizarea fluxurilor de călători sunt aspectele primordiale care trebuie luate în calcul la rezolvarea problemelor de transport. Probabil de aceea nimeni nu îşi mai bate capul cu ele în BUH/RO. Pornind de la accesul în/din staţiile de metrou, transbordările între staţiile de metrou, şi terminând cu interconectarea modurilor de transport (metroul cu transportul de suprafaţă, în principal, dar şi interconectarea transportului urban cu gările/staţiile de CF şi aeroporturile) se pot identifica tot atâtea probleme de urbanism încă nerezolvate. Preţul îl plătim cu toţii, în fiecare zi, prin timpul petrecut aiurea prin oraş.

  • Nu stiu cum e pe la altii, dar eu cand scot nasul afara si-nghet observ o realitatea crunta. Acilisa, autobuzele intra si pe strazile ‘mai laterale’. De exemplu, langa blocul meu sunt 4 statii intr-o distanta ce nu depaseste 1 km (e un fel de semi-patrat). Mult prea dese. In alte zone sunt statii fix inainte si dupa intersectie blocand traficul de ti-e mai mare dragul.

    /hate busses. E nevoie de un sistem de management integrat al traficului si de benzi speciale de autuboz. Dar, atata timp cat nici sistem pt semafoare, n-avem, o sa mai treaca ceva timp pana ne vom putea lafai si in autobuze de acest fel.

  • hm

    Se ţine o conferinţă chiar acum, îi zice ‘Bucuresti 2020 – Ce proiect avem pentru un sfert din populatia tarii’: s-au strîns viceprimarul, arhitectul-şef, directorul de la metrou – şi alţii. Concluziile sînt candide: n-am reuşit nimic, probabil că nici nu vom reuşi, şi chiar dacă am şti ce vrem, probabil n-am fi în stare să ne gîndim cum să facem.

  • Hero(dot)bloc

    Incep cu sfarsitul – la 41 nu cred ca ar exista posibilitatea realizarii unui peron de statie plus legatura cu metroul, asa cum permite in Pasajul Victoriei, unde distanta intre stalpii de rezistenta e mult mai mare, si unde chiar exista proiect pt asta. Cred ca are trebui reproiectata/reconstruita intreaga zona mediana a pasajului.
    282 obisnuia sa aiba o statie exact la intersectia Barbu Vacarescu cu Tei – aceasta a fost mutata din cauza santierului de acolo inca alti 2-300m. Astfel distanta dintre Metrou Stefan cel Mare si autobuzele 182 si 282 a crescut undeva la cam 700m. Varianta asta de legatura este aleasa de multi studenti care vor sa ajunga la Facultatea de Constructii si cam de oricine vrea sa ajunga in Tei venind cu metroul – Linia 16 nu mai e de mult de incredere pt a se ajunge in aceasta parte. Santierul mi se pare ca s-a cam terminat deja, nu prea mai am treaba prin zona, dar statia inca nu a revenit la locul ei. Nu zic ca nu ar mai fi cazuri de genul, dar asta m-a enervat in mod constant in ultimii 2 ani de facultate.
    De celalte recomandari nu prea pot sa ma pronunt nestiind la ce linii te referi exact. Dar da, multe lipsesc acolo unde ar trebui sa fie.
    Foarte buna ideea cu linii express -dar desigur valabila doar pentru autobuze, in cazul tramvaielor si autobuzelor nu se aplica.

  • hm

    Iată la ce mă refeream:
    * pe Calea Dorobanţilor, între ASE şi Perla – 131 – nu şi 301, 331
    * la Scala şi/sau la Patria – 168, 122, 126 – nu şi 226, 368, 300
    * pe Ştirbey-Vodă – 122, 126, 137, 168, 268 – nu şi 226, 368
    * pe Magistrală, la Horoscop – 116, 232, 313
    * pe Tineretului, şi înainte de Şincai – 76, 312, 313
    * pe Buzeşti, la intersecţia cu Griviţa – pentru tramvai – 20, 42
    * la Universitate – comun cu troleibuzele – 122, 137
    * pe bulevardul Libertăţii, la intersecţia cu Naţiunile Unite – 136, 385
    Liniile rapide au funcţionat ani buni în Bucureşti. Multe din traseele de azi cu indicativul 3xx erau rapide. 331, de exemplu, avea o singură oprire între Piaţa Unirii şi Cartierul Berceni!

  • bogdan71

    Problema stațiilor lipsă ridică o alta, poate chiar mai gravă: cea a arterelor largi lipsite total de transport public. Bd. Tudor Vladmirescu, Bd. Libertății, Bd. Națiunile Unite, Bd. Mircea Vodă, Bd. Aviatorilor, Șos. Kiseleff între Piața Victoriei și Arcul de Triumf (783 nu se pune!) sunt numai câteva exemple, sigur există și altele.

  • hm

    Asa e… si mai amintesc aici si perechea Rm Sarat/Rm Valcea.
    Si – inca – Maior Coravu, desi unii zic ca nu ar avea nevoie.
    Sau axa Doinei/Spataru Preda.
    Am mai scris…
    http://www.simplybucharest.ro/?p=5111

  • Alex

    In cu totul alta ordine de idei; nu vi se pare ca distanta intre B.Obor. si M. Eminsecu este cam mare..pentru a avea doar doua statii ale tramvaiului 21 ? Odata..pe vremuri (anii ’80)..am prins chiar trei statii..(plus cele ale lui 43/143 – 66) in coltul Mosilor cu Cenuseresei..vis-à-vis de str. Fainari !?

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>