despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

alte semne bune

pe Calea Griviței, la numărul 50, casa asta a revenit la lumină:

… poate cam prea la lumină; poate cam prea dură, refacerea  – căci nu restaurare este.

Și totuși… nu mă lasă inima să n-o pun printre semnele bune bucureștene.

Dacă greșesc, Adrian Crăciunescu să mă tragă de mînecă.

17 comments to alte semne bune

  • Mi-e rusine ca nu m-a tras ata sa scriu nici dupa ce mi-ai trimis fotografii de acolo … Miercuri am fost pe acolo si, seara fiind, se vedea pe geam ca se amenajeaza la interior ceva birouri. Mie nu-mi place maniera asta de interventie, maniera pe care poti vdea si pe Popa Tatu, la o fosta pravalie care purta pe coltul tesit anul 1884. La fel, o casa pe Romulus colt cu Matei Basarab, casa ce mai e si in lista monumentelor desi are un etaj facut in 1993 care mimeaza parterul. Mai sunt si altele. O pervertire a autenticului cu pastise. Restaureaza domnule ce e vechi, asa cum era la origine si pune ce ai nevoie ca adaos, sa se vada ce e nou. Da, stiu ca e greu sa faci asta incat sa fie armonios sau, cel putin, in asa fel incat sa nu fie suparator. Dar se poate. Sunt niste exemple pe Plantelor. Merci pentru citare! Acum chiar ca trebuie sa dau o replica …

  • Cristian Ioan

    Evident ca ar fi fost preferabil sa fie restaurata, imaginea cu casa darpanat etse elecoventa, arata mai bine in urma cu 30 de ani!
    Si gardul,si marchiza u diparut …
    Dar aceasta este idealul, in realitatea noastra este excellent ca nu a fost demolata si inlocuita cu un anomim si multietejat bloc, ci a ramas tot “casa cu parter inalt”!

  • hm

    neofitului îi place, a curat, e frumos – nu știe că e și greșit…

  • cata

    INCREDIBIL ! Subscriu la cele scrise de domnul Malide si de HM legat de neofit. 12 ani am trecut pe acolo zi de zi si ajunsesem sa fac pariu cu unii colegi ca va fi rasa si ea si cea de langa pentru a fi inaltata vreo namila de cladire.Corect ar fi fost sa fie restaurata cum a spus Adrian , care este cel mai in masura sa comenteze , prin natura profesiei sale , dar eu unul m-am saturat de atata alucobond si sticla prost dispuse peste tot in zonele vechi ale Bucurestiului.

  • PaulIP

    Casa asta “tipa” prin combinatia de culori… Inainte sa aflu ca va gazdui birouri, m-am dus cu gandul la… Cruella de Vil. 🙂
    Un alt exemplu: Pe Ion Filibiliu, la nr. 12 (unde a locuit tatal meu vreme de aproape 20 de ani, din anii 70 pana in 1993) casa a fost “refacuta” mitocanesc….

  • […] ani cu pierderi treptate de substanta. Acum „a revenit la viata” dar mie nu mi se par semnele atat de bune. Am sa scriu dincolo cand ma eliberez de alte obligatii mai urgente. […]

  • Ando

    Nu vreau să fac pe “Gica-Contra”, dar renovarea asta, cu toate bubele ei (supărătoare, mai ales cromatic, cum zicea PaulIP) este totuşi ca o rază de lumină în acea porţiune imobiliară atît de vitregită a Căii Griviţei.Poate fi un semnal bun şi pentru alte renovări în zonă.
    Nu ştiu când este facută prima poză, dar din ce se vede aici, în septembrie 2012, devenise era o cloacă de gunoi.

    http://www.instantstreetview.com/@44.445227,26.08444,66.13h,-1.07p,0.67z
    Şi mai e o chestie, deloc neglijabilă: din ce în ce mai greu se găsesc adevăraţii meseriaşi cu care să se facă o restaurare ca la carte.

  • hm

    de fapt, concluzia asta e cea mai bună – restaurarea perfectă este mai mult decît super-scumpă, și cu toți banii ăia, meșterii sînt foarte puțini.

  • PaulIP

    Ando: DA! Exact!! Romania nu mai are meseriasi… Nu numai in domeniul arhitecturii…
    @hm: concluzia e si mai simpla: nu numai ca – ma repet – nu exista mesteri, nici nu se vrea… N-avem mentalitatea aia necesara sa pastram vestigiile din trecut. Implicit, nici vointa, nici pasiune, nici macar respect! Uitati-va la englezi: au restaurat in fine, dupa ani buni si vreo 4 milioane de lire cheltuite, cea mai celebra locomotiva a lor, si chiar din lume (unicat): clasa A3, cunoscuta publicului larg ca “Flying Scotsman”.
    Noi un amarat de LDE2100 nu putem sa restauram cap-coada ca lumea, daramite un monument istoric….

  • hm

    Bineînțeles că mentalitatea duce o mare vină ; comunismului sa îi mulțumim pentru felul susținut în care istoria era rescrisă și trecutul expediat în derizoriu.

  • Marius

    Din punctul meu de vedere, este impresionant ce au reușit să facă proprietarii din ruina care exista acolo. Casa era la vanzare acum 2-3 ani. Fostul proprietar cerea 220.000 euro, în condițiile în care nu mai avea acoperiș, tavan și nici plafon între parter și demisol (practic ploua direct in beci). Demisolul era aproape complet plin cu apă și gunoi. Pereții rămași în picioare erau extrem de degradați, din cauză ca ploaia, gheața și zăpada se scurgeau direct în cărămidă și ornamente. Imaginile pe care le vedeți pe Google Maps nu reprezintă fidel starea clădirii (eu am intrat in ea și era să pic în demisol).

    Am studiat atent casa după reconstrucție și mansardare și s-au respectat fidel foarte multe detalii.

    Da, arhitectul (sau proprietarul) a ales niște accente mai moderne pentru culori și tâmplărie, dar este o alegere asumată, prin care aduc o notă de contemporaneitate clădirii. (din nou, este asumată și contrastează cu partea veche, însă execuția și calitatea materialelor sunt foarte bune. Nu vorbim despre termopan alb sau tencuiala roz texturată).

    Da, clădirea s-a mansardat, dar nu poți să condamni pe cineva care a cheltuit în jur de 200.000 euro pe achiziție și încă o dată pe atât pe renovare, pentru faptul că dorește să extindă și să valorifice la maximum spațiul locuit.

    Și da, procesul de renovare (nu restaurare, care nici nu cred că mai era posibilă) este un coșmar, având în vedere lipsa de meseriași și birocrația excesivă.

    În ciuda tuturor acestor piedici și a exemplelor negative din jur, omul s-a descurcat admirabil.

    Știu, sunt mulți care cred că ei ar fi făcut o treabă mai bună, dar sunt probabil oameni care nu au renovat nici măcar o garsonieră în viața lor și vorbesc din teorie.

  • Cristian Ioan

    @Marius,
    Nu am spus niciodata ca as fi facut treba mai buna!
    Am exprimat doar regretul ca nu a putut fi RESTAURATA casa.
    Referitor la dificultati:
    “Fostul proprietar cerea 220.000 euro, în condițiile în care nu mai avea acoperiș, tavan și nici plafon între parter și demisol (practic ploua direct in beci). Demisolul era aproape complet plin cu apă și gunoi. Pereții rămași în picioare erau extrem de degradați”
    sunt onvins ca ai 100% dreptate, da, sunt case ce au fost laste sa se degradeze, zidurile se mai tin in picioara chiar fara acoperis, dar este un dezastru, te costa nu mult, ci FOARTE mult sa mia recuperezi ceva, cit de cit, din aspectul imobilului!!!
    Suprainaltare as fi facut si la mine acasa, il loc de camera cu inaltimea de 3,85 m si pod neutilizabil, nu era mai bine P+1, cu plafonul la nivelul unui apartament de bloc?!

    @Paul, unde pe Filibiliu? Nu am mai fost de 40 de ani, dar la sfarsitul anilor ’60 a jucam pe acolo, cu copii din cartier – erau colegi de scoala …

  • Marius

    “Suprainaltare as fi facut si la mine acasa, il loc de camera cu inaltimea de 3,85 m si pod neutilizabil, nu era mai bine P+1, cu plafonul la nivelul unui apartament de bloc?!”

    E discutabil, dar înclin să cred că nu. Motivele sunt:

    * apartamentele comuniste arata așa de meschin și din cauza spațiului redus, inclusiv a înălțimii reduse.
    * o parte din aerul “boieresc” al unei astfel de case este dat și de înălțimea camerelor.
    * decizia de a coborî plafonul astăzi este luată din considerente economice (costuri mai scăzute cu încălzirea camerelor), însă camerele se făceau așa de înalte pentru a fi ventilate corespunzător (mai ales că încălzirea se făcea pe sobe cu lemne sau cărbuni și iluminatul era pe bază de lumânări în trecut, deci era nevoie de un volum mare de aer “proaspăt”). Vara, o astfel de cameră este o plăcere, pentru că aerul fierbinte se ridică sus și camera se ventilează natural, nefiind nevoie de aer condiționat.

    Întâmplător, cred că știu și casa de pe Popa Tatu la care se referă Adrian, dar acolo chiar este vorba de o intervenție mai agresivă, nu doar de alegerea unor culori mai moderne. (dacă ne referim, într-adevăr la casa asta: https://goo.gl/maps/araKKtkxg932).

  • hm

    mie-mi place cum s-a scos casa de pe Popa Tatu; cred ca-s printre singurii.

  • Marius

    @hm:

    Depinde cu ce compari. Google StreetView ofera si imagini din 2009, in care se vede stadiul de degradare la care ajunsese pravalia. Arata jalnic. La stadiul ala, e cam greu sa recuperezi aspectul original.

    Avand in vedere ca de obicei case de genul asta se demoleaza si se inlocuiesc cu blocuri anoste pe stil “comunist” (dar in culori mai vii, nu “gri-ICRAL”), cred ca putem zice ca rezultatul e decent, desi aluneca un pic spre kitsch.

  • hm

    Foarte adevărat cu compararea momentelor!
    Nu-mi aduc aminte s-o fi văzut altfel decît foarte căzută (process în accelerare în ultimii cinci ani de dinaintea refacerii).
    Și totuși, trecînd pe lîngă ea – pe jos, cu mașina, cu bicla – o privesc cu mare simpatie. Are un aer plăcut; nu știu să-l descriu.

    De-aia și zic că-s printre singurii care n-o-njură.

  • Cristian Ioan

    @Marius,
    Da, cand am ajuns la blcc spatial mi s-a parut meschin, si a trebuit sa taiem tijle sau lanturile la toate lustrele! Insa aproape 4 m, este prea mult.
    Stiu bine cu stratificare termica! Acasa erau gradient mari de temperature, spre deosebire de bloc: si intre soba incinsa is coltul opus, spre exterior, rece, si pe vertical! Nu, nu ea nevoie de AC, si din cauza pomilor, ce retineau razele soarelui, insa iarna, aerul cald urca la tavan, unde nu era de folos nimanui …
    Lipsa de meseriasi ESTE un cosmar, si face imposibila restaurarea, dar chiar si la o casa noua, ai interes ca proiectul sa fie cat mai simplu, pentru a minimiza sansele de eroare …

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>