despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

cum s-a făcut Ferentariul în presa vremii

(articol actualizat)

Avem azi ocazia de-a urmări, cu ajutorul spicuirilor din ziarele Scînteia” și România Liberă” de după Război, creșterea cartierului Ferentari – mai bine zis, a blocurilor roșii”.

Sărmană zonă, dacă-i să ne luăm după reportajele de-nceput de an ‘948. Fosta mahala – cică – a lăptarilor ducea lipsă de multe. Ziarele din aprilie începeau să bată șaua cu lucrările de prefacere a zonei.

… firește, e – și nu e – chiar așa. Războiul oprise multe din planurile Comunei de a ajunge cu civilizația și-aici; chiar și tramvaiul începuse a se trage. Nu locuiseră pe-aici numai neisprăviți. Pe vechea șosea Măgurele erau mici făbricuțe; la fel pe Calea Rahovei și chiar și pe Calea Ferentarilor însăși; ce să mai zici de zona Viilor?

Așa că „excursii” precum cea de mai jos, descrisă de România Liberăîn aprilie ’48, în prag de Întîi Mai, nu erau chiar așa de îngrozitoare. Aș zice că… la fel ca azi, numele Ferentarilor speria oamenii.

Dar puterea populară se așternuse, sănătos, pe treabă încă din ’46. Urmau să se construiască nu numai celebrele 21 de blocuri roșii”, dar și grădinița, școala, parcul și piața de la intersecția cu Pieptănarii și Bachus – și cinematograful. Clădirile vechii piețe și a sălii de cinema nu mai există azi. Grădinița  se vede la stradă, cum mergi înspre Armistițiului.

Iar la 15 Octombrie intra-n funcțiune și tramvaiul 8 – care și azi cară-afară din cartier locuitorul Ferentariului.

Poate greșesc, dar linia – în construcție și pusă în funcțiune în timpul Războiului – se stricase rău: căzuseră niscaiva bombe pe-aici; așa-mi ziceau vecinii…

În ’49 lucrurile prindeau viteză. Șantierul era tot mai mare și bine-cunoscut de tot orașul. Voluntari de la fabrici din cartier făceau curat. Fabrica Manotehnica” (pomenită într-un material) e cunoscuta fabrică de pile, azi demolată – acum se ridică-n locul ei un „Kaufland”. „Vestitorul” era numele fabricii de telefoane de pe Rahova – „Electromagnetica” de azi. Se prea poate ca „VIA” să fie încă fosta mare întreprindere de drumuri și construcții, cu fabrica în Panduri. Despre fabrica „Aurel Vlaicu”, ce să zic? – nu știu; dar cu siguranță avea vreun profil textil, dacă se vorbește despre „tinerele muncitoare” angajate acolo. Nu puține unități de producție erau și-atunci în partea noastră de oraș.

(actualizare: fabrica de confecțiuni Aurel Vlaicu se afla într-un segment dispărut azi al axei Năsăud-Măgurele, pe albia noii căi a Ferentarilor)

Venea vara – și primele vești bune despre finalizarea primelor cinci blocuri; de ziua Eliberării urmau să se mute 138 de familii-n ele.

… ceea ce s-a și-ntîmplat. Iată și blocurile – frontul de la stradă.

… sfîrșitul de an, cu a doua aniversare a Republicii, era prilej de laudă. Blocurile creșteau; se înmulțeau.

În 1950 continuau să se dea-n funcțiune și-alte blocuri; așa că-n Iulie, Scînteia” putea publica un material de laudă foarte tipic.

… s-au construit și s-au tot construit încă doi ani; și-n prag de Zi a Muncii ’52 se mai inaugurau blocuri.

… așa că, pe bună dreptate, în preajma aniversării Revoluției din Octombrie (în Noiembrie, desigur), tot Scînteia” era îndrituită să publice o așa comparație vechi și nou”.

9 comments to cum s-a făcut Ferentariul în presa vremii

  • Ando

    Se impunea ca noua putere să vină, pe lângă propaganda masivă, şi cu elemente concrete…Aşa aveau să apară, curând, şi cartierele Bucureştii Noi, Vatra Luminoasă, blocurile de pe bd. Muncii şi din cartierul Steaua-Griviţa.

  • hm

    plus cvartalele “rusesti” de lîngă Academia Militară, zona Ho-și-Min, ori Drumul Sării.
    De menționat diferența uriașă de concepție urbanistică și arhitecturală între ele și Ferentari.

  • Filip

    De curiozitate, când a trecut granița Bucureștiului dincolo de aliniamentul Ispirescu/Amurgului/Bachus?
    Bunica mea a fost profesoară de matematică în Ferentari undeva după 1955 și impresia era de multă sărăcie și decalaje educaționale mari.

  • hm

    in ’50, as spune eu

  • Florin

    Poate ar trebui sa vedem si ce planuri au astia noi pentru partea asta de Ferentari, in link-ul de mai jos se vede ca pentru zona Doina – Spataru Preda – Veseliei – Viilor (fosta zona industriala) era un PUZ (din fericire expirat in acest moment) care prevedea construirea unor cladiri cu pana la 30 etaje:

    http://urbanism.pmb.ro/Index.aspx?id=5#id=5&zoom=5.857142857143039&lat=335143.88519&lon=555193.50677&layers=BFFFFFFFFFFFFTTTTFTTTT

    Pentru terenul fostei fabrici de ulei, planurile cred ca sunt mai avansate, se doreste construirea unor cladiri de pana la 10 etaje.

    Asteptam cu nerabdare blocajele din trafic ce o sa apara (nu ca acum ar fi mai bine, a se vedea cozile de pe Veseliei si Spataru Preda din fiecare dimineata, aparute dupa ridicarea cartierelor noi din Pucheni)

  • hm

    Ăștia noi, cine? Primarul? Noul consiliu? Arhitectul sef de la 5?

  • hm

    Da’ o să vedem. La Ulei se sta de ani buni, blocuri mai înalte de 10…12 etaje nu văd pe-aici să apară.

  • Filip

    Legat de PUZ-ul fostei fabrici de ulei Muntenia, ei parcă au mai avut un PUZ, dar care a expirat. Amuzante pozele „dovadă” ale consultării publice de pe urbanism.pmb.ro: un panou lipit pe poarta aia pe unde nu prea trece nici dracu’, iar cine trece face un amplu arc de cerc pentru a evita potăile hămesite de după gard. O consultare serioasă ar fi trebuit să implice toți locuitorii care pot fi afectați de apariția unui nou ansamblu dens populat, de la capătul Sălajului până la Unirii și de la Pieptănari la Răzoare.

    Sălajul, Spătaru Preda și Fabrica de Chibrituri riscă să devină un fel de Prelungirea Ghencea. După ce în ultimii ani s-a tot luat din prima bandă de pe Spătaru Preda și Fabrica de Chibrituri pentru parcări, proiectele actuale și PUZ-urile care vin or să aglomereze mult zona. În sud se tot construiește. Se zvonește că vor băga RATB în Confort Urban, dar fără suplimentarea numărului de autobuze și fără benzi dedicate pentru 117 o să fie cam nasol.

    PUZ-urile astea sunt făcute mai mult la mișto. De exemplu, săptămânile astea am primit răspunsuri de la PMB, PS5 și Agenția pentru Protecția Mediului București pe tema Kaufland Ferentari, unde observasem că nu există accese pietonale, încălcându-se normativul NP 051-2012 privind accesul pentru persoanele cu handicap (și noi ceilalți care nu mergem tot timpul cu mașina).
    Răspunsurile:
    1. Așa-zisul proces de informare și consultare la elaborarea PUZ-ului a constat doar în instalarea unui panou. Nimeni nu a fost consultat.
    2. Primăria Sector 5 a refuzat să-mi comunice conținutul autorizației de construire. În opinia lor, nu este de interes public.
    3. Agenția pentru Protecția Mediului București nu s-a bazat pe nimic concret atunci când a concluzionat că PUZ-ul nu are efecte semnificative asupra mediului.
    4. PUZ-ul propriu-zis este incomplet: lipsesc câteva planșe și memoriul de prezentare, cerute prin reglementările actuale.
    5. Avizul Comisiei Tehnice de Circulație, acordat pentru PUZ, nu se bazează pe niciun studiu de trafic sau alte elemente concrete.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>