despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

V V C XIV

(articol actualizat)

… uite că mai detem peste niscaiva chestii uitate prin oraș. Cîteva-mi sînt dragi foarte, precum astea:

… capace de vizitare ale hornurilor, pe unde se poate scoate zgura căzută. Se pot vedea pe Calea Călărașilor, la un bloculeț dintre Hala Traian și Sfîntul Ștefan. Marca asta, „Jupiter”, o știu din copilărie.

completare – iată și o imagine din Februarie ’60 cu blocul, nou-inaugurat. De ce fusese construit cu hornuri? În zonă nu s-ar fi putut racorda încălzirea centrală și blocul poate că fusese prea mic ca să i se facă o centrală de bloc proprie…

… drag mi-i și de stîlpul ăsta, găsit din întîmplare – ghici unde? – pe o bucată rămasă din vechia albie a Sebastianului, la rondul unde-ncepe strada Sergent Nuțu Ion.

O altă prezență modestă în peisajul public vedem mai jos…

… uitat de vremuri, un ghiveci de flori ornamental. Cîte-or mai zace, la fel, risipite pe margini de șosele? Poate-o să le privim mai cu atenție de-acu-nainte.

Iată și-o plăcuță ieșită din uz.

Strada Stupinei a avut nenorocul să-și piardă numele după Revoluție, se cheamă acum Constantin Kirițescu.

Dăm să-ncheiem cu-un memento al vizitelor „Megastarului” la noi, în Capitală.

„Heal the world” a fost nu numai un cîntec cunoscut al lui Michael Jackson, dar și un proiect de ajutorare al copiilor. Panoul ăsta se mai vede la Triumf, pe gardul leagănului de copii  – sau ce-o mai fi azi acolo.

13 comments to V V C XIV

  • Ando

    Bloculeţul de pe Călăraşi a fost dat în folosinţă în 1960.
    Şi azi se văd hornurile …

    http://www.instantstreetview.com/@44.433198,26.118604,62.95h,10.45p,1z

  • hm

    da, dar toți și-au pus centrale individuale…

  • Nu cumva toată zona adiacentă Căii Călăraşi era propusă pentru demolare? Chiar dacă blocul a fost construit în 1960, iar ,,sistematizarea” a început după cutremurul din 1977, planurile pentru ,,sistematizarea” Capitalei trebuie să fi fost mai vechi. Probabil că, odată cu demolarea caselor din zonă, sistemul de termoficare ar fi fost extins şi la blocul în cauză.

    Pe Str. Stupinei nu a avut loc una din crimele comise de Râmaru?

  • hm

    Eu nu prea cred c-aveau comuniștii ăștia atîta viziune pe termen lung. Dar chiar nu știu acum de cînd le umbla-n cap ideea cu lărgirea Călărașilor.

    Ba da, cu Rîmaru, dar la vremea aceea nu ziarele nu dădeau detalii.
    http://www.simplybucharest.ro/?p=18331

  • Ando

    Am sa fiu cat se poate de sincer: imi pare rau ca nu s-a dus la bun sfarsit largirea Calarasilor la nivelul bulevardului Corneliu Coposu.Actuala “stangulare” -probabil mai mica de un kilometru- afecteaza mult circulatia din zona.

    Iar largirea arterei, facuta prin demolarea partii din dreapta(pe directia Pta. Sf Gheorghe-Pta. Muncii) deci pe vizavi de hala Traian, nu ar fi sacrificat cladiri de mare valoare.

  • Nici zonele Matache sau Basarab nu erau ,,de mare valoare” şi acum au ajuns nişte maidane. Prin oraşele din Europa civilizată nu s-au mai făcut demolări pentru lărgiri de drumuri de prin anii ’30, atunci au realizat greşeala.

  • Ando

    @Dr2005: Este şi asta o variantă: adică oamenii ăis au avut de la bun început o viziune clară (vorba ceea:măsori de 10 ori şi tai odată).

    Dar nu e cazul nostru. Iată cum se “sugrumă” acum Calea Călăraşi :

    – pe direcţia spre Pţa. Muncii

    http://www.instantstreetview.com/@44.433065,26.114394,95.7h,-13.74p,0.34z

    – pe direcţia spre Sf. Vineri

    http://www.instantstreetview.com/@44.432661,26.124227,-79.05h,-2.91p,1z

  • hm

    Aveau pe dracu sa-i pieptene. Mihai bravu intre Dudesti și Dristor e un exemplu 🙂

  • Vlad

    @Ando: As zice ca din fericire nu s-a ajuns sa fie largit si acel segment al Caii Calarasilor. Cum spune Dr2005, in vest de mult nu se mai largesc strazi in centrul oraselor.

    Uneori nu circulatia auto este criteriul care trebuie sa primeze. Din Europa dau exemplul Londrei, cu care sunt relativ familiar: acolo circulatia auto prin zonele centrale este deseori greoaie, dar totusi nu cred ca cineva ar propune in mod serios largirea acelor strazi :).

    Sa nu mai zic ca daca in anii 80 Romania n-ar fi fost sub comunism, in centrul Bucurestiului circulatia ar fi cu mult mai greoaie decat e acum. Dar in schimb multe zone vechi, pitoresti (Uranus, Dudesti, Cartierul Evreiesc), ar exista si acum, iar “Centrul Vechi” ar fi de cateva ori mai mare decat e azi. Si in aceste zone disparute probabil ca 80% (sau mai mult) dintre casa n-aveau mare valoare arhitecturala, dar asta nu justifica cat de putin demolarea lor. Cartierele cu totul aveau valoare istorica.

    Este vorba de prioritatile unui oras civilizat.

  • hm

    rămîn la părerea că vechiul București, dezvoltat organic, își era destul de suficient ca tramă stradală. Demolările de după Cutremur au schimbat căile de comunicație tradiționale – nu largi, dar logic și natural făcute.

    http://www.simplybucharest.ro/?p=3595

    De-aia, odată ce ne-am pomenit cu o axă inutilă Est-Vest, și cu relații între cartiere distruse, am ajuns să fim nevoiți să ajustăm azi în pofida tendinței mondiale de a scoate traficul central…

  • Ando

    Oameni buni! Capitala nu are încă o centură funcţională cap-coadă.Asta e una din marile probleme pentru circulaţia auto.De asta traversează, zilnic, mii de maşini oraşul în lung şi în lat.

  • Filip

    Cred că linkul la vechea albie a Sebastianului e ăsta: http://www.simplybucharest.ro/?p=1415

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>