despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

dar ce frumoasă e strada Arthur Verona

… cică s-ar putea demola nefericita clădire al cărei dos a ajuns renumit ca „calcanul de pe Verona”, unde apăreau, periodic, graffitti și „opere urbane”: mîzgăleli – simpatice, dar mîzgăleli.

  IMG_9857

Vai, ce trist.

Nimeni nu deplînge mirosul de pișat și de șobolan de pe strada Arthur Verona, nimeni nu sare-n sus de bucățile de zid care se macină și cad pe oameni. S-au dus toate televiziunile să filmeze calcanul, dar pișatul de pe stradă l-au ocolit…

IMG_9827 IMG_9828 IMG_9830 IMG_9831 IMG_9832 IMG_9834 IMG_9836 IMG_9837 IMG_9839 IMG_9841 IMG_9843 IMG_9845 IMG_9847 IMG_9848 IMG_9850 IMG_9852 IMG_9853 IMG_9854 IMG_9856

Dar „calcanul de pe Verona”, această instituție a Bucureștiului actual, se cade a fi păstrat spre folosul generațiilor viitoare…

18 comments to dar ce frumoasă e strada Arthur Verona

  • Da, hai s-o demolăm pe toată, să mai trântim nişte turnuri de birouri acolo, e nevoie de sclavi pentru call center-urile pentru Anglia, Franţa şi Germania şi n-au unde lucra.

    Deja străduţele din zonă sunt sufocate de maşini parcate, trotuare nu mai există, se merge bară la bară… hai să mai pompăm nişte trafic, că e mare nevoie!

  • hm

    da’ hai să reparăm trotuarul, să nu-și mai rupă oamenii picioarele, hai să reparăm fațadele, să nu mai cază tencuială la oameni în cap, hai să spălăm strada, să nu mai pută a pișat.

  • Filip

    De curiozitate, de ce clădirea respectivă are calcanul la stradă, spre deosebire de celelalte clădiri ( https://goo.gl/maps/Z8ZvhVeKHaJ2 )?

  • Ando

    Bineinteles ca proprietarul cladirii este “ultimul” om care
    are dreptul sa faca ceva cu ea !

  • hm

    Naiba știe de ce o fi rămas așa. Istorii urbanistice sucite…

  • Marius

    1. Văd că toți hipsterii și toată presa a sărit să vorbească despre “calcanul de pe Verona”, dar nimeni nu arată poze cu casa. Ca să fie clar, ea arată așa:
    https://goo.gl/maps/K4hWLNVerGu

    2. Un alt clișeu din presă este cel cu “turnurile de birouri”. Ca să fie clar, pe locul casei, se ridică o clădire de birouri de 3 etaje (+ unul retras). Nu știu de când 3 etaje reprezintă un “turn” sau un “zgârie-nori”, dar clădirea din diagonală (ridicată în perioada interbelică) are 4 etaje.

    3. O clădire de birouri și angajații ei (pe care unii îi numesc “sclavi în call-centere”) vor genera infinit mai mulți bani în economie (prin taxe, salarii, impozite, etc.) decât o casă părăsită. Acești bani se pot întoarce sub formă de investiții, inclusiv pentru repararea altor clădiri, a trotuarelor, etc.

    4. Ca să nu fiu înțeles greșit: sunt pentru protecția patrimoniului arhitectural al Bucureștiului. Toată lumea vorbește despre calcanul cu grafitti, dar fațada nu mai are niciun element original și este vandalizată. A menține o casă părăsită și vandalizată, cu o valoare arhitecturală îndoielnică, nu reprezintă protecția patrimoniului. Cu foarte puține excepții (care s-au făcut cu bani privați), clădirile de pe Arthur Verona arată rău și foarte rău, iar o parte din ele sunt abandonate. Știți cum le puteți salva? Cumpărându-le și restaurându-le. Da, e complicat ca dracu’, scump și durează, dar asta e soluția pe care nimeni nu o spune. Nu, nu este datoria primarului sau a guvernului să restaureze proprietatea privată a cuiva.

    5. Demolarea este avizată de Direcția de Cultură a Municipiului București, prin intermediul domnului Dragoș Frăsineanu. Dacă există dubii privind utilitatea sau legalitatea acestei decizii, atunci aici trebuie mers. Lamentatul inutil pe internet nu ajută, iar proprietarul poate face ce vrea cu proprietatea ta, atâta timp cât respectă reglementările și legislația în vigoare.

  • Expresia ,,turn” se referă mai mult la o clădire ca nuca-n perete. Nu am văzut clădiri din termopan în centrul Bruxellesului sau al Budapestei, doar la Sofia se construia aproape la fel de haotic.
    Beneficiul pentru economie… e discutabil, pentru că o firmă străină o să îşi exporte profitul spre ţara mamă, prin tot felul de artificii legale (o să factureze servicii de consultanţă inexistente şi o să îşi treacă profit zero), în vreme ce traficul suplimentar în zonă o să devalorizeze restul proprietăţilor din zonă… nu o să fie nimeni motivat să restaureze ceva, toţi or să vrea să scape de clădiri, văzând că au căutare pentru birouri. Evident, rechinii imobiliari vor profita… şi peste 2-3 ani ne trezim iar cu o criză ca cea din 2008 şi ne întrebăm de ce.

    Oare de ce în alte ţări clădirile de birouri nu sunt amestecate cu cele de locuit?

  • Filip

    Ideea de bază este că avizele și deciziile în chestii de interes *public* ar trebui luate după o consultare *publică* pe bune, nu ca până acum. Transparența este cel mai bun dezinfectant.

    În altă ordine de idei, e complet fals că doar proprietarii privați pot restaura patrimoniul. Știu că un candidat la primărie vehicula ideea asta, cu oamenii cu avere care au grijă de patrimoniu. Dar noi toți, prin primărie, putem finanța îngrjirirea spațiilor comune care ne plac, prin subvenții sau municipalizare. Așa cum facem de altfel în multe alte domenii.

    Încă ceva: densificarea și creșterea în înălțime nu aduc neapărat trafic auto. Traficul auto îl aducem noi, atunci când nu avem grijă de RATB și de trotuare.
    Un exemplu de blocuri turn combinate cu transport public și spații pietonale destul de ample (cel puțin în comparație cu București): https://goo.gl/maps/w27iq2fsMyp

  • Observaţi în poza de pe Google Street View cât de lată e strada şi cât de lat e spaţiul pietonal… practic, sunt 2 străzi largi, din care doar pe una e permis traficul. Nu e nicio maşină parcată pe trotuar sau pe banda I, iar pe lângă turn trece o linie de tramvai, unde fac pariu că tramvaiul nu vine precum 46 sau 47 de la noi.

    Pune tu un corporatist de la noi să meargă cu tramvaiul sau cu bicicleta… păi astea sunt simbolurile sărăciei în ochii multora.
    Însă românii sunt buni la dat în gât vecinii care ,,greşesc” (o făceau şi înainte de 1989), dacă s-ar da o lege ca la nemţi în care cel care sesizează o contravenţie sau ilegalitate obţine un procent din amendă… să vedeţi cum s-ar reclama imediat absolut totul, de la maşini parcate la pereţi demolaţi fără autorizaţie prin blocuri.

  • Ando

    Zona respectivă a Frankfurt-ului era, încă de prin 2000, plină de parcări subterane şi supraterane cu mai multe nivele.

  • Filip

    Da, în centru sunt multe parcări subterane și în interiorul clădirilor: https://www.parkme.com/frankfurt-am-main-de-parking
    Parcarea mașinilor pe marginea drumului (eventual parțial pe trotuar) este permisă în general în zonele rezidențiale cu o densitate mai mică a populației, de exemplu: https://goo.gl/maps/fN5zvwL6NQr

  • hm

    Până la Frankfurt mai avem niște rahați de spălat prin București

  • M-am uitat pe site-ul dat de Filip. Preţurile la parcări sunt între 2,5 şi 5,4 euro pe oră. Da, cinci virgulă patru euro pe oră! Pe când la noi nici 3 lei (70 de euro cenţi) pe oră nu vor să plătească.

    Pe străduţa aia nu e nicio maşină pe trotuar, aia e parcare pavată ca să nu se vălurească asfaltul de la maşinile parcate. Nicio maşină nu depăşeşte măcar cu 1 cm bordura care separă parcarea de trotuar. Iar zona probabil e rezidenţială, adică 20 km/h pentru maşini şi prioritate absolută pentru pietoni (există şi în legislaţia noastră noţiunea asta, dar şoferii nu dau 2 bani pe zonele rezidenţiale).

  • Nu prea merge regula proporţionalităţii, pentru că maşinile costă la fel ca la noi (ba chiar sunt un pic mai ieftine), la fel şi benzina. Deci de ce parcarea să coste mai puţin?

    • Filip

      E doar o observsație aritmetică. Nu știu precis cum sunt stabilite tarifele la parcările astea din Frankfurt.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>