despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Trafic: moştenirea comunistă

Urît mai e Bucureştiul lăsat în urmă de comunişti şi de Ceauşescu. Urît, nefuncţional, făcut parcă dinadins să nu te-mbie să trăieşti în el.

Aşa cred; şi pentru că de cînd mă ştiu am trăit înconjurat de praf, de noroi, de şantiere, de zgomot, de gunoaie am toate motivele să cred asta.

Nu, Ceauşescu n-a făcut nimic bine. Zicem că a construit blocuri – dar le-a-ngrămădit unul lîngă altul – aşa că ne sufocăm în ele, nu avem spaţii verzi şi parcări. Zicem că a construit bulevarde – care nu duc nicăieri, care se-ntersectează aiurea cu alte bulevarde – aşa că petrecem două ore-n fiecare zi mergînd la lucru. Zicem că a construit metroul – care deserveşte defectuos cartierele de locuit şi nu le uneşte.

…exemple?

Mihai Bravu-Ştefan cel Mare

Dacă pleci din Piaţa Victoriei şi vrei s-ajungi în Dristor ajungi mai repede dac-o tai prin centru, în loc să mergi pe Ştefan cel Mare.

Uitaţi-vă la schema de mai jos şi o să vedeţi de ce: Mihai Bravu-Ştefan cel Mare e ca un fluviu, cu nenumăraţi afluenţi, şi toţi afluenţii ăştia varsă maşini peste maşini – pe de o parte şi gîtuie traficul – pe de altă parte. Străzile care vin dinspre cartiere pe două benzi se-ngustează la o bandă, după ce intersectează Mihai Bravu-Ştefan cel Mare.

Ba mai mult – uitaţi-vă la bucata dintre Dristor şi Dudeşti, unde Mihai Bravu, practic, se-ngustează la jumate!

De-asta n-ai cum să foloseşti Mihai Bravu-Ştefan cel Mare şi să mergi fluent. N-ai cum.

Citeam undeva că Ceauşescu prevăzuse Pasajul Basarab – minunea care ne va binecuvînta viaţa din toamnă-ncolo. Aşa; şi-atunci de ce Şoseaua Titulescu e de două ori mai îngustă decît Mihai Bravu-Ştefan cel Mare şi are doar două benzi pe sens?

•    LE: planuri privind Pasajul Basarab, din 1960 şi 1970, aici, la Armyuser.

Bulevardele lu’ peşte

Da, avem Rahova, Giurgiului, Iancului, Titulescu, 1 Mai, Vitan, Crîngaşi, Uverturii, Tineretului– pe care putem circula azi cam pe-o bandă-jumate. Pentru că oamenii care şed în blocurile alea-nghesuite n-au unde să-şi parcheze maşinile – aşa că ocupă o bună parte din prima bandă. Pentru că toate arterele din cartierele de locuit – începînd de la aleile dintre blocuri şi ajungînd la bulevarde – au fost meschin proiectate.

Şi pentru că-mi plac schemele, încă una:

E schema traficului din Piaţa Unirii – înainte şi după intervenţia ceauşistă. Bulevardul Unirii a distrus fluxul natural al traficului şi legătura vest-est.

Transportu’ lu’ peşte-prăjit

Eu unul zic că e o nevoie legitimă să-ţi foloseşti maşina personală, motorul sau bicicleta dacă transportul public nu face faţă.

Ne chinuim creierii să căutăm soluţii pentru transportul public: am vrea să înfiinţăm culoare unice – dar nu mai e loc pentru maşinile mici. Am vrea să legăm cartiere între ele – dar nu mai putem construi infrastructură, pentru că Bucureştiul a ajuns în aşa hal, încît un semafor defect în Piaţa Unirii se simte la Eroilor, la Abator, la Piaţa Muncii. Aşa că orice deviere, orice şantier, orice stradă închisă dă peste cap traficul.

V-am spus că-mi plac schemele? La fel de mult ca ideile utopice; dacă pot să le combin, îmi plac şi mai mult.

… priviţi:

Plec de la dorinţa de-a şti cartierele Rahova şi Ghencea legate aşa cum trebuie de centru şi de partea estică a oraşului. Metroul nu se va construi mai devreme de 15 ani (n-are cum!) iar tramvaiele nu mai pot face faţă înghesuielii de pe Coşbuc. Sacrificarea fîntînilor de pe bulevardul Unirii şi-nlocuirea lor cu şină de tramvai mi se pare rezonabilă; pe Coşbuc ar rămîne doar trafic auto.

Aş vrea să văd asta. E-o utopie, şi are punctele ei slabe – n-are cum altfel; dar îmi place.

23 comments to Trafic: moştenirea comunistă

  • Filip

    Cred că problema majoră pe Coşbuc este prezenţa staţiilor de tramvai fără refugii la Rond şi la 11 Iunie. Dar cred că există o soluţie mai ieftină decât mutarea liniei în locul fântânilor. Aş muta staţia de la Rond chiar în rond şi aş regulariza traficul pietonal spre/dinspre staţia de tramvai cu semafoare. La fel aş face refugii şi la 11 Iunie (lăţind un pic strada prin exproprierea unei bucăţi din grădina bisericii). Asta, împreună cu respectarea culoarului pentru tramvai de către maşini, ar crea un trafic mai fluent.
    Pe termen lung, eu aş vedea conectarea capătului lui 32 de capetele de linie Sf Vineri, Sf Gheorghe şi Calea Plevnei, pentru eliminarea izolării sudului.
    Iar drenarea Drumului Taberii printr-un tramvai modern pe linia Ghencea-Unirii-Sf Gheorghe(Universitate) ar fi iarăşi o soluţie mult mai ieftină decât metroul.

  • Cosmin

    1.Referitor la regimul comunist, față de regalitate și de sistemul democratic, cumuniștii măcar au avut intenția de a face ceva și chiar au făcut mare parte din ce și-au propus.
    2.Dăcă străzile respective se continuau cu 2 benzi pe sens și la dreapta de Ștefan cel mare/ Mihai Bravu spre Brătianu/Magheru/Catargiu altfel se circula azi in oraș, asta coroborat și cu un sistem de management al traficului bine implementat (exclus UTI).
    3.Referitor la parcarea de pe bulevarde, aici comuniștii nu au avut viziune,nu au construit parcări, apropo anul ăsta mi-au fost repartizate 2 locuri in parcajul suprateran Răcari Sector3 la prețul de numai 175Lei/buc/lună, nici 30 de locuri nu sunt ocupate la pretul ăsta; parcaj făcut din bugetul primariei dat in administrare privată spre Delta ACM (firma de casă a sectorului).
    4.Transport in comun? romanul circula cu mașina…

  • Cosmin

    armyuser ia vino tu cu niște planuri fluturânde de pe vremea lui Carol al II -lea ce abundă de viabile soluții la problemele contemporane ale Bucureștiului, musai susținute de un ilustru necunoscut arhitect francez al veacului. De ce niciun plan din perioada respectivă nu a fost pus in practică? sa înțeleg ca nenea Carol confunda bugetul regal cu cel național, din studiul tău amănunțit bănuiesc că ai aflat de cate ori s-au rispit bugetele pentru amenajarea Pieței Unirii pentru amenajarea parcului Tineretului (apropo acolo nenea Carol executa personal opozanții regimului, sună cunoscut nu?) și bugetul cel mare pentru amenajarea cursului Dâmboviței, toate astea în interbelic.
    Monarhia a fost un regim la fel de criminal precum cel comunist. In vremea în care bursa de la Londra se tranzacționa și în lei romanești, Bucureștiul nu avea nicio stradă cu covor asfaltic, nu avea niciun pasaj rutier, avea o gârla puturoasa ce îl traversa, de metrou nici nu cred ca e cazul sa amintim, dar eram în schimb Parisul Balcanilor cu multe schițe de dezvoltare (neaplicabile).

  • Cosmin – esti indoctrinat si necitit rau de tot. Nici nu ma voi obosi sa te contrazic, dar asa, ca unui simplu cetatean, o sa-ti dau o informatie: in anii ’40 ai secolului trecut a fost un mare razboi, care a pus pe HOLD (adica a oprit) proiectele majore de urbanism si sistematizare. De-aia nu a mai apucat sa fie pus in aplicare nimic, ignorantule.

    Sunt ferm convins ca un oras sistematizat sub M. S. Regele Carol al II-lea ar fi aratat de 1000 de ori mai bine ca cel actual.

  • Freesys (Cosmin)

    Vai dar cum am îndrăznit… vai rezistența (sub)urbană. Amice eu ințeleg că dupa ce ai privit câteva poze din anii ’40, după ce ai lecturat câteva “almanahe”, după ce ai dat câteva “serciuri” pe “goagle” și hai treacă de la mine după ce ai facut o vizită la Palatul Șuțu ți-ai găsit adevarata cale în viață și spre norocul tău și interlocutori cu aceleași referinte ca tine, dar totuși păstrează o decență in dialog și vino cu argumente solide dacă ai ceva de zis. Dacă nu rămai la actuala condiție psihico-intelectuală de care dai dovadă, de pseudo-istoric local.

  • hm

    O să fie două răspunsuri.
    Ăsta e răspunsul pe subiect:
    @Filip: Da, în 2003 pe Coşbuc-Regina Maria puteau fi prevăzute refugii pentru staţiile tramvaiului 32, n-ar fi fost rău.
    @armyuser: mulţumesc!

  • hm

    … iar ăsta e al doilea răspuns.
    Cosmin, e-adevărat că trăim uneori c-o idee idilică despre avîntul economic şi social din perioada interbelică. N-a fost lapte, n-a fost miere. Însă au fost anii în care în Bucureşti s-a construit infrastructura pe care-o mai folosim şi-acum. În zece ani de zile s-a canalizat aproape tot oraşul, s-au pus la punct distribuţia de gaz, s-a conceput reţeaua de transport. Au fost anii în care s-au asanat lacurile, s-au amenajat parcurile, şi s-au construit pasaje rutiere (Podul Constanţa – în nici juma’ de an, de exemplu).
    Atunci s-au construit cartiere-ntregi de case-tip, de vile-tip, de bloculeţe. Au fost anii în care Bucureştiul găsea puterea de a se reface rapid după cutremur şi război.
    Contează cine conducea ţara atunci? Da. Şi-asta ţi-o spune un Republican convins.

    E la fel de-adevărat că nu toate proiectele comuniste erau proaste, greşite sau rău-intenţionate. Iată Magistrala, iată cartierele vechi, construite cu blocurile depărtate şi cu spaţii verzi, iată infrastructura de transport de suprafaţă dezvoltată. N-are rost să plîngem la nesfîrşit după cartierele demolate, dar trebuie să ştim cum a evoluat oraşul, trebuie să-l înţelegem.

    Neputinţa, nepriceperea şi rea-voinţa administraţiilor locale de după 90 este mult mai gravă decît trecutul comunist.

    Şi-acum, dă-mi voie să-ţi spun cîteva vorbe despre cei cu care polemizezi, deşi nici Armyuser, nici Raiden n-au nevoie să le iau apărarea. Cred că nu vrei să accepţi seriozitatea, buna-credinţă, temeinicia cu care se documentează.
    Cîtă vreme nu-i cunoşti, cîtă vreme nu ştii cîtă energie, cîtă pasiune, cîtă cheltuială de timp şi bani e la mijloc – să nu-i jigneşti aici.

  • Freesys

    @hm până acum ceva timp traiam și eu cu imaginea asta de intrebelic paradisiac motiv pentru care am studiat perioada respectivă cam din toate unghiurile. Populația o ducea foarte prost atunci, practic nu exista noțiunea de social, ca să mai vorbim de o minimă protecție a statului față de cetățeanul de rând. Comuniștii de-asta au și avut succes, au promis egalitate socială, egalitate socială care a și existat; a că tovarașul și camarila o duceau mai binde decat restul populației se poate, dar și regele mergea cu caleașca de aur prin noroaiele mahalalelor,chiar in semn de sfidare câteodată …cum zicea presa vremii
    Referitor la de Armyuser și Raiden au și unele articole muncite pe bloguri pentru care merită tot respectul, au și articole preluate din alte parti foarte prost înțelese și interpretate pe măsura dar de aici și până la jignirile a caror destinatar am fost e cale lungă (macar dacă veneau cu un minim argument). Cât despre mișcarea de rezistență (sub)urbană, nimic de zis, atât timp cât unu din membrii combină discursurile pentru autonomia ținutului Secuiesc cu salvați Bucurestiul…
    Repet imi blace blogul tau pentru ca nu se confunda cu altele.
    PS. Nu sunt nici pe departe un susținător al vre-unui regim totalitar, dimpotriva sunt un liberal convins și mai presus de toate patriot (care nu e un cuvant comunist)!

  • hm

    Lucrurile care ne unesc în ceea ce priveşte interesul pentru Bucureşti sînt cele mai importante, cel puţin aici.

    Problema cu regimurile totalitare e cum te refaci cînd ieşi din ele; Bucureştiul n-ar fi acum atît de haotic dacă anii de după 90 ar fi fost sănătoşi din punct de vedere social, economic, politic.

  • Freesys

    …părtinitoare conchidere

  • @ hm – iti bati degetele degeaba sa-i raspunzi unuia care nici la nickname nu e consecvent: ba Cosmin, ba Freesys. Trist.

    Tristule, hai sa-ti fac onoarea sa-ti dau un ultim raspuns pe puncte:

    1. E clar ca nu ai citit nimic din ce am scris, ai fi vazut ca nu idilizez perioada dintre razboaie. A avut si ea partile negative, insa cele pozitive in ce priveste orasul predomina.

    2. Eu nu preiau articole, nu stiu de unde ai impresia asta. Eventual doar semnalez vreo aparitie.

    3. Pentru “Miscarea de Rezistenta” adreseaza-te Jurnalului National, nu mie.

    4. Stimabile, ignoranta de care dai dovada nu te lasa sa citesti cine e autorul articolului cu Tinutul Secuiesc. Te asigur ca nu sunt eu. Suntem 6 in echipa, posibil sa ai un soc la aflarea vestii. Chiar si asa, fiecare e liber sa scrie ce vrea.

    5. Pseudo-intelectualule, vezi ca se zice “Palatul Suțu”, ca Șuțu e cam cu hotia. Eu am invatat ca “vreun” se scrie legat, nu cu cratima, cum il scriu semidoctii. De asemenea, cand scrii “unul din membrii”, e clar gresit in cazul acesta, intrucat cuvantul “membri” nu e articulat acolo, deci nu are cum sa se termine in 2 i. Mai studiaza, patriotule, ca limba materna o cam siluiesti!

  • Freesys

    Pacat ca am transformat o confruntare de idei intr-una de cuvinte.

  • hm

    Cosmin/Freesys, nu sînt părtinitor – pentru că, deşi-i cunosc pe mulţi dintre cei care scriu despre Bucureşti, nu scriu doar pentru ei. Scriu şi pentru cei care doar comentează, scriu şi pentru cei care n-au comentat niciodată, scriu şi pentru cei care trec pe-aici din greşeală.
    De-aceea iau în serios părerea fiecărui om interesat sincer de Bucureşti!

  • Mi-a placut chestia cu schemele. As vrea sa vad mai departe, o aplicare a acestui articol pe viitoarea artera din Victoria pana la Casa Poporului.
    Ca sa fiu si eu utopic, tramvaiul de pe ulevardul cu victorii socialiste ar putea sa fie pe platforma ca la Paris sau Chicago ceea ce ar putea sa lase si fantanile pe loc 🙂
    L-am invitat si pe Raiden si il invit si pe Armyuser la o parere despre aceasta taiere care va face zob una dintre cele mai placute strazi din vecinatatea Cismigiului – strada Berzei. Corecta chestia cu traficul gatuit. Largirea unor strazi n-ar fi necesara daca s-ar rezolva niste puncte de parcare combinate cu vigilenta la nenumaratele masini “avariate”. Combinat cu studierea mai serioasa a unor trasee alternative pe sensuri unice.

  • Mi-a pronunțat cineva porecla?

  • hm

    @adrian: ne ocupăm cît de curînd de artera Buzeşti-Berzei-Uranus!

  • Gyorgy

    Aşteptăm Buzeşti-Berzei-Uranus!

  • Andrei

    “E schema traficului din Piaţa Unirii – înainte şi după intervenţia ceauşistă. Bulevardul Unirii a distrus fluxul natural al traficului şi legătura vest-est.”
    Nu sunt deacord cu afirmatia de mai sus,din cauza ca Bulevardul Unirii avea la baza conceptul de artera pietonala .Si anume bulevardul trebuia sa fie pietonal incepand de la Piata Constitutiei (inclzand desigur Bulevardul Libertatii de la intersectia cu Bulevardul Natiunilor Unite pana la intersectia cu cu Calea 13 Septembrie ) pana la intersectia cu bulevardul Mircea Voda ,de unde bulevardul Unirii trebuia sa devina artera de astazi doar ca in + trebuia pe centru in locul spatiului verde de acum sa fie linie de tramvai (se vede bine in poza asta http://www.forum.transira.ro/files/macheta1_879.jpg (nu in zadar fantanile arteziene se termina la intersectia mentionata).Desigur rondul de la Piata Unirii trebuia sa fie circulabil ca si azi, cu exceptia portiunii Parcului Unirii ce astazi e intersecatata de Bulevardul Unirii,care nu trebuia sa fie circulabila ,respectiv nu se despartea in doua Parcul Unirii(precum e azi) decat de fantanile arteziene.Si in sprijinul ideii mele vine si faptul ca initial Bulevardul Unirii pe portiunea mentionata nu era asfalat ci era pavat cu niste dale (precum se vede in imagine http://3.bp.blogspot.com/_yBuaXM1mcZE/SX5LH6NPOzI/AAAAAAAAChA/dXvkXcxQfJI/s1600/aug%2B1989%2B(3).jpg si desigur atunci inca nu circula nici o masina).Aceste dale au fost asfaltate dupa revolutie ,ramanand doar in Piata Constitutiei,pavajul vechi.
    Iar traficul ce astazi circula pe Bulevardul Unirii trebuia sa circule pe niste artere paralele care presupun ca trebuiau sa fi fost facute cu unic sens.
    1.Sensul de la V spre E ar fi mers pe traseul Calea 13 Septembrie (de la intersectia cu Bulevardul Tudor Vladimirescu pana la intersectia cu Bulevardul Libertatii) -mai departe trebuia sa fie strapuns un bulevard geaman cu ala de la N (Bulevardul Natiunilor Unite),ce la randul lui ,trebuia sa se intersecteze cu Bulevardul Regina Maria – rondul din Piata Unirii – Splaiul Unirii – Bulevardul Octavian Goga (pana la intersectia cu Bulevardul Mircea Voda in care traficul ar fi trebuit sa se incadreze,ca apoi sa revina la traseul de azi ,si anume Bulevardul Unirii.
    2.sensul de la E spre V ar fi inceput de pe Bulevardul Unirii – Bulevardul Mircea Voda(spre N)- Bulevardul Corneliu Coposu – Piata Unirii(Strada Halelor) – Splaiul Independentei(pana la fosta Piata a Senatului) – Bulevardul Natiunilor Unite – Calea 13 Septembrie(pana la intersectia cu Bulevardul Tudor Vladimirescu).
    Deci eu pot sa fac o concluzie ca :situatia actuala cu Bulevardul Unirii circulabil e de fapt o improvizatie a autoritatilor postdecembriste ce tot incearca sa fluidizeze traficul ,dar efectul e invers .

  • Andrei

    Da ,si as mai avea inca un argumet in folosul presupunerii mele ca B-ul Unirii era artera pietonala .Toti stiu ca Splaiul Unirii (sensul dipsre Mihai Bravu spre Piata Unrii )in dreptul Bibliotecii Nationale se intrerupe si trebuie ca sa nimeresti in Piata Unirii sa o iei la stanga pe B-uli Octavian Goga pana la D,Cantemir… Inainte de a afla despre sistematizarea din 1985 mi se parea ilogica intreruperea arterei rutiere spre Piata Unirii .Insa aceasta solutie are sens,deoarece daca Bulevardul Unirii ar fi ramas in starea initiala (artera pietonala), atunci acea artera rutiera intrerupta la B-ul Octavian Goga(Spalaiul Unirii) ar fi perturbat circulatia pietonilor pe Bulevardul Unirii PIETONAL.Deci era o solutie eleganta, poate chair “europeana”(aici nu includ demolarile in masa si infundarea arterelor rutiere vechi,ci apreciez ca s-a incercat sa se faca ceva mai bun decat e acum ).

  • hm

    chiar şi cum o spui tu, tot aberaţie ceauşistă rămînea.

    Dracu ştie ce era în mintea omului ăla.

    Dar fluxurile de trafic organice ale oraşului se duceau naibii oricum.

    Eu cred că reţeaua veche de străzi şi transport public din zona Unirii era capabilă să ducă traficul pe relaţia Est-Vest, chiar şi azi – cu sensuri unice şamd.

  • Andrei

    Da sunt deacord ,sigur putea ,eu in genere as fi pus taxa pe inatrarea in zona centarala,cum sunt in alte capitale europene gen Londra(desi poate multi bucuresteni m-ar fi injuart ptr asa ceva :)).Iar unele strazi le-as fi facut exclusiv ptr transp. public.(cu accent pe tramvaie si trolee).
    Dar mi-ar fi placut enorm sa fi inchis ptr. trafic totusi primaria Bulevardul Unirii macar pana la Piata Alba Iulia sau chiar pana la Piata Muncii.Si unicul transport ce ar fi circulat pe aceasta artera sa fi fost tramaviul (nu astea de acum V3A ci alea noi care cica ar trebui sa inceapa sa le faca la URAC Siemens Imperio).

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>