despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

nimic „omenos”

Ca să pot exemplifica un pic mai bine de ce mi-i silă de librăriile astea noi, vă arăt niște poze.

IMG_1135 IMG_1136 IMG_1137

Ne aflăm la Kretzulescu, unde șade o librărie cu-n nume frumos ce te duce cu gîndul la lucruri și mai frumoase: omenie… bunătate… și așa mai departe.

Dar ca să intri aici, venind într-un scaun cu rotile ori împingînd un cărucior de copil, trebuie să te scobori două-trei trepte…

Nu i-a dus nici mintea, nici bunătatea, să facă un rahat de rampă.

Nici pe ei, și nici pe vecinii lor: adică un magazin ortodox de-al Arhiepiscopiei și altă librărie – aflată mai în dos – care vinde mai mult cărți străine.

Dă-i dracu’ de oameni; noi vindem cărți – nu ne-nteresează să aflăm lucruri frumoase din ele.

23 comments to nimic „omenos”

  • Depinde ce regim are trotuarul cu pricina şi cui aparţine.

    Dacă tu ca magazin vii şi pui o rampă pe un teren care nu-ţi aparţine şi nu e la uşa ta, eşti bun de plată şi amenzile nu-s tocmai mici.

  • Filip

    Cred/sper că se vor mai schimba lucrurile, fiindcă în ultima vreme a crescut interesul publicului pentru accesibilizarea trotuarelor (prin eliminarea mașinilor parcate, facilitarea accesului persoanelor cu handicap etc.). Dintre asociații, s-au mai ocupat optar.ro și onphr.ro cu chestia asta.
    Există un normativ NP 051/2012 care reglementează „adaptarea clădirilor civile și spațiului urban” la necesitățile persoanelor cu dizabilități, persoanelor în vârstă etc. Link la text: http://www.infocons.ro/wp-content/uploads/2014/08/NP-051-normativ-privind-acesibilizarea-spatiului-urban.pdf
    Încă n-am auzit de un caz în care o autorizație de construire sau un PUZ să fi fost anulat pe tema asta, dar cine știe. O idee ar fi contestarea oricărei lucrări noi care nu respectă acest normativ. Pentru amenajările vechi deja existente nu prea merge, din păcate.
    În cazul de față, probabil librăria va spune că trotuarul e al primăriei (cel puțin așa mi-a zis acum câțiva ani un supermarket cu acces pietonal dificil), iar primăria va ridica din umeri, pentru ei e încă o chestiune minoră.

  • Alexandru Bodea

    indiferent “cui apartine” trebuie intretinut , mai ales ca este pe Calea Victoriei , o zona centrala si istorica a Bucurestiului…

  • Vlad

    HM voteaza si sustine primari cu viziuni “marete”, nu oameni care se-ncurca cu probleme minore gen accesibilitatea pe trotuare cu scari.

    Chestiile astea minore ar fi printre cele etichetate de HM drept probleme de “administrator de bloc”.

    Dar HM nu se sfieste a infiera o librarie ca vinovata in acest caz fara a sti daca libraria are macar dreptul de a pune rampa.

  • hm

    Ce este extraordinr, dar absolut extraordinar, este faptul că se găsește explicație și motiv pentru a nu se face un lucru pentru oameni; în pizda mamii lui de regim al treptelor!

  • PaulIP

    @Vlad: asta e ca si cum l-am invinui pe Iohannis pentru ca satele X, Y, Z etc. nu au canalizare…
    Departe de mine sa tin cu firea sau altcineva, dar nu cred ca are vreun rost sa il punem pe HM la zidul infamiei pentru felul in care pune problema (o mentionez doar pe cea curenta, cu trotuarele)
    Sunt situatii in care nu cad de acord cu HM sau cu alti colegi de pe blog, insa in orice comunitate exista divergente de viziuni si opinii, si tine de noi, oamenii, sa le acceptam. Aceiasi oameni care ar trebui sa priveasca urateniile orasului egal si impartial, si sa le trateze ca atare.

  • Filip

    Cred că problema e în primul rând în grădina PMB/CGMB. În loc să aprobe PUZ-uri cu dedicație pentru parcări subterane (mvai, PIDU), ar trebui să încerce să reumanizeze centrul – uite, și un apropou la numele librăriei :))
    Altfel, chiar n-aș vrea să apară încă un butic care-și trage necontrolat trepte sau rampe peste juma de trotuar fără prea mult cap.

  • hm

    Totul pleacă de la oameni

  • Vlad

    @Filip: sunt de acord ca problema accesibilitatii in acest caz, si in multe altele, trebuie rezolvata. Ce contest este modul in care se pune problema: in articol se spune “nu i-a dus nici mintea, nici bunatatea” – deci s-au gasit deja vinovatii, fara a fi clar ca sunt vinovati. In alte articole pe blog “vinovatii” sunt gasiti a fi ong-istii care pun bete in roate dezvoltarii orasului.

    Asta in timp ce la primaria generala si la cele de sector sunt alesi in continuare primari pe aceeasi linie din trecut.

    Legat de comparatia cu Iohannis: Bucurestiul are nevoie de un primar care sa se preocupe si de problemele “mici”, cum ar fi accesibilitatea trotuarelor, scarilor, ca in orasele civilizate, dar evident ca nu la nivel de caz individual. Nu cred ca Firea este acest primar, dar m-as bucura sa n-am dreptate.

    • Vlad

      Reply-ul meu de mai sus este pentru PaulIP, scuze pentru confuzie.

      • PaulIP

        Total de acord cu dumneavoastra! Cu singurul amendament ca preocupare fata de problemele “mici”, desi nearborata decat cel mult pe jumatate, de ani buni de vreun edil, nu ar trebui folosita ca praf in ochii electoratului, si nici sa aiba o atentie exagerata, in detrimentul problemelor spinoase.
        Firea s-a cam legat de aspecte minore, si nu constructiv (a se vedea intentia aia idioata de a pietonaliza intregul bulevard Unirii si Decebal)

  • hm

    Dacă după un sfert de secol de activitate nu te duce mintea sa pui un rahat de rampă – pardon.

  • Hm ne dă iar răspunsul ăsta universal cu ,,plecatul de la oameni”. O avem pe omul Firea, l-am avut pe omul Oprescu care n-a ştiut decât să omoare câini şi să sifoneze bani şi să facă lucrări ilegale şi iar să sifoneze bani.
    Iar să impui unui privat să facă ceva pe domeniul public… în primul rând e ilegal (dar văd că Hm mai susţine şi alte ilegalităţi, gen Uber). În al doilea rând, dacă, ipotetic vorbind, omul Hm ar avea un magazin şi şi-ar pune o rampă pe scările primăriei, ar veni omul Firea şi i-ar trânti o amendă de l-ar băga în faliment, pentru că a construit fără autorizaţie de construire, fără proiect tehnic autorizat, fără diriginte de şantier, fără PUZ şi PUD, iar alţi oameni de la poliţie l-ar amenda penal pentru că a construit ceva pe un teren care nu-i aparţine. Merită asta?

    Apropo de faze din astea, anual se plâng vreo 2 oameni la MT că un tren nu încape la peron în staţia X. Asta în condiţiile în care trenul ăla e atât de lung doar vineri şi duminică, în iulie şi august. Deci maxim 16 zile pe ani… pentru care e absolut nerentabil să construieşti un peron nou şi mai lung, mai ales că din staţia X abia îţi urcă 2 – 3 călători pe zi, care pot folosi şi vagoanele din restul trenului şi să meargă apoi în cele 2 care nu încap la peron. E obligaţia naşului să te ajute să urci/cobori, dar dacă el nu o face, nu ministerul trebuie să îţi rezolve problema, că nu ministerul ţi-a vândut ţie bilet şi nu ministerul operează trenul. Dar mulţi trăiesc, mental, în perioada comunistă, când orice era în subordinea unui minister şi o scrisoare la minister (sau o pilă pe acolo) îţi rezolva problema, chiar dacă descentralizare se face de 26 de ani.

    Deşi comparaţia nu e cea mai potrivită între situaţia trenului din staţia X şi rampa de la Humanitas e o asemănare: în ambele cazuri, oamenii se plâng persoanei nepotrivite, care nici să vrea nu are cum să îi ajute.

    • PaulIP

      De meritat n-ar merita, dar i-as da dreptate lui HM: daca de 25 de ani nu s-a putut rezolva cu montarea unei rampe… spune multe despre respectul pe care il acorda.
      Referitor la Uber, mai degraba se foloseste de un vid legislativ, deci ce face compania asta nu poate fi, conform Constitutiei actusle, catalogat ca ilegal. Si daca aplicam principiul conform caruia “tot ce nu e interzis e permis”…
      A nu se intelege ca iau apararea firmei asteia; prefer taxiurile traditionale…

  • hm

    Concepte înaintea și împotriva oamenilor. Teribil.

  • Şi tot apropo de oameni: Omul – să-i zicem h.m., fără legătură cu proprietarul acestui site – ia un Uber, pleacă în vacanţă cu MementoBus, după aia se duce la doctor şi bagă câţiva lei în buzunarul asistentei. I se termină concediul, ajunge iar la muncă, numai că are o perioadă mai lejeră şi, să zicem, lucrând în webdesign, pe lângă sarcinile de serviciu mai face şi 2 – 3 site-uri ca ,,freelancer”, dar pentru care nu facturează nimic şi primeşte bani în plic. După care îşi ia o merdenea şi un covrig. pentru care nu cere bon fiscal.

    Întrebare: H.m. are dreptul moral (că legal îl are) să ceară Statului (fie el reprezentat de Guvern, un minister, primărie, ANAF etc.) să îi rezolve o problemă? Reamintesc că h.m. merge cu Uber, merge cu MementoBus, dă şpagă şi mai şi lucrează la negru, deci jecmăneşte Statul cu toate ocaziile posibile.

    Poate ar trebui să ne uităm şi în activitatea noastră, înainte să înjurăm autorităţile că nu fac şi că nu dreg.

  • Concepte împotriva oamenilor? Da, împotriva oamenilor de bună credinţă, care îşi rup de la gură ca să îşi plătască taxele, în vreme ce nişte penali fură cu neruşinare din bugetele locale.

    Probabil o să cenzurezi şi asta, cum mi-ai cenzurat şi mesajele anterioare.

  • hm

    Ai avut comentariul trimis automat în carantină din cauza cuvîntului webdesign; cuvînt cu care vin multe spamuri.
    Eu nu cenzurez-

    Exemplul tău este extraordinar de simpatic și e foarte bine ales, arătînd de fapt poltronismul unor “influenceri” care nu pierd ocazia să dea în Uber – ca fiind illegal -, ei făcînd în tot acest timp șuste cu publicitate palmată…

    Cît despre ce fac și aș face, rămîi la ceea ce spun că fac; este și adevărul, de altel.

    Iar despre șpaga la medic, te rog să iei legătura cu un oarecare consilier general de la un partid nou înființat și să afli care este părerea domniei sale despre practică.

  • Filip

    Nu știu ce se fumează în subsolul acestei pagini 🙂

    Care e treaba cu MementoBus? Înțeleg că „deghizează” serviciile de transport de persoane ca servicii turistice pentru a scăpa de barierele mari la intrare în domeniu. Dacă nu și-a luat deja amenzi, presupun că MT a prins semaforul pe roșu pe tema asta?
    Văd că a intrat și Flixbus în RO, care Flixbus a avut o creștere masivă în Germania, nu?
    Se liberalizează de facto sectorul de transport rutier interurban de persoane din România? Scuze dacă nu pic pe denumirea oficială.

  • hm

    Avem și legi, și cine să le aplice, ne mai trebuie și oameni care să țină legile în echilibru cu nevoile sociale. Sau nevoile sociale în echilibru cu legile: nu știu cum e mai corect.

  • Ultima dată când am fost în spital, doar de-al dracu’ n-am dat nimic (în afară de obişnuiţii 10 lei la infirmieră ca să nu îmi dea un cearceaf plin de sânge şi alte fluide). După 2 zile m-au externat şi nici măcar să mă consulte nu au mai vrut (nu mai vorbesc de schimbat pansament zilnic timp de 3 săptămâni). Să mai zic că mâncare mi-au dat o singură dată (deci nu 3 mese pe zi), pe motiv că nu am venit de acasă pregătit cu tacâmuri şi farfurii (când ei ar fi trebuit să mi le asigure). Aer condiţionat era, dar nu se pornea ,,ca să facem economie” (probabil cu 50 lei s-ar fi pornit). Liftul pentru pacienţi era doar pentru cei pe targă, ceilalţi pacienţi, fie că aveau operaţie la degetul mic, fie că nu mai aveau un picior mergeau ori cu liftul pentru aparţinător (ca să vedeţi igienă), ori pe scări. Dar pun pariu că s-ar fi putut negocia un acord de colaborare cu liftiera.

    Ca orice român descurcăreţ, am găsit o cunoştinţă de-a unei cunoştinţe de-a unei colege de-a unei rude care era asistentă. Am cumpărat pansamentele şi toate cele necesare din banii mei (că asigurarea de sănătate e pentru construit spitale şi secţii fără medici, gen secţia de arşi de la Floreasca, nu pentru tratat pacienţi) şi asta a fost.
    Or mai fi alţii ca mine, dar în salon toţi cotizau măcar 100 lei la anestezist şi 100 la medic (asta de faţă cu alţi pacienţi, cine ştie dacă aparţinătorii nu or fi cotizat şi ei).

    Acum că am avut contact (şi nu-mi doresc să mai am) cu sistemul… nu ştiu ce mă poate lămuri un consilier general, mai ales că spitalul în care am fost eu nu ţinea de CGMB (e ca faza cu Ministerul Transporturilor şi peronul din staţia X)… şi chiar dacă ar fi ţinut, trebuia să vină inspecţia sanitară să facă control să constate ce aş fi reclamat eu, iar asta ţine de Ministerul Sănătăţii. Cu prima ocazie cu care o să cunosc vreun consilier al ministrului sănătăţii, o să-i comunic toate problemele mele pe acest subiect.

    Legile noastre sunt… absolut necunoscute majorităţii românilor, deşi se găsesc gratuit pe portalul Ministerului de Justiţie – legislatie.just.ro, unde au fost încărcate tocmai pentru ca oamenii să le cunoască. Cu siguranţă puţină educaţie juridică ar ajuta enorm naţia asta.

    @Filip: FlixBus = Atlassib (şi ceva bănuţi în drepturi de autor către nemţi, probabil). Adică Carabulea (şi ăsta e penal, apropo), văzând că Memento a putut specula legea în favoarea lui, s-a gândit să încerce şi el. Toată treaba asta cu ,,smart bus” are priză la publicul tânăr, cu deosebire cel ultra-hipsterizat şi ultra-anti-sistem (deci cam tot ăia care merg cu Uber în loc de taxi) şi total necunoscător de legislaţie.
    Cursa ocazională (sau turistică cum îi spun ei, deşi nu există denumirea asta în lege) e… ocazională, deci nu poate avea program fix, iar şoferul are pe foaia de parcurs trecuţi toţi pasagerii, o copie a listei de pasageri găsindu-se şi la sediul firmei. Contractul de transport între pasager şi operator este fix un contract, iar plata se confirmă cu chitanţă sau bon fiscal, eventual cu factură. Pentru exemplificare, o excursie şcolară este o cursă ocazională. Sau un pelerinaj la Arsenie Boca. În niciun caz un autobuz care pleacă zilnic de la Bucureşti la Craiova la 7:15.

    Cursa regulată are program fix, este obligatoriu să fie efectuată conform programului indiferent de numărul de călători, necesită licenţă de traseu şi copii conforme după aceasta (la vreo 50 euro/copia şi trebuie să o ai în fiecare maşină). Orarul nu poate fi modificat sub nicio formă de operator, doar de autoritatea care a atribuit traseul (ARR pentru interjudeţean, consiliile judeţene pentru judeţean, consiliile locale pentru local), iar tarifele se pot modifica doar cu aprobarea autorităţii care a atribuit traseul. Atribuirea se face prin licitaţie electronică. Contractul de transport este biletul în sine, care se poate achiziţiona inclusiv de la şofer. Este nevoie de contract cu autogările autorizate pentru confirmarea curselor şi pentru îmbarcarea şi debarcarea călătorilor (evident, nu se aplică asta la transportul local), deci alţi bani, altă distracţie. Evident, costurile sunt mult mai mari decât în cazul curselor ocazionale, care nu necesită, practic, decât un autobuz şi un şofer pe care le parchezi frumos pe banda I pe Cal. Griviţei, blocând o bandă jumate. D’aia Memento îşi permite preţ variabil în autobuz (la cursă regulată nu ai voie asta, ai tariful fixat de autoritate), îşi permite să circule pe oriunde (nu e legat de licitaţii), nu plăteşte taxă de autogară, nu are nevoie de copie conformă şi nici măcar de licenţă de transport.

    Piaţa transporturilor este liberalizată, dovadă că astfel de rechini pot circula.

  • Anonymous

    Transand problema spațiului public… Humanitas are cafenea pe spațiul public. Și rastel de biciclete pe același spațiu public de acolo. Rastelul e DUPA ce se coboară treptele.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>