despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

în căutarea prăjiturii de cofetărie.

… nu pot să n-observ – prăjiturile de cofetărie obișnuite (alea simple, pe care dăm noi cel mult cinci, șase lei) s-au schimbat; s-au stricat; li s-a dus ceva-ul ăla care te făcea s-o mănînci, cu poftă, și pe-a doua.

O văd nu la o cofetărie; ci la mai toate din cele pe care le-am lăudat: și n-au fost puține.

Ai putea zice c-au uitat să facă prăjituri; aruncă zahăr și arome proaste cu nemiluita, îngrețoșîndu-te. N-am mai dat peste un cremșnit normal – să nu zic reușit – de ani de zile. Mascota, eclerul, amandina, excelentul, violeta – toate și-au pierdut savoarea și finețea.

E tare păcat că văd asta întîmplîndu-se la cofetării de la care mereu m-am așteptat la bunătăți și care-au dat, pîn-acum, rateuri din an în paște.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

8 comments to în căutarea prăjiturii de cofetărie.

Leave a Reply to Anonymous Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>