Odată-n plus recomand din toată inima un articol din România Liberă scris de Vlad Ursulean, care urmăreşte mondenizarea Centrului nostru istoric, felul în care s-a umplut de cafenele şi terase scumpe:
În miez de criză, fără să-şi mai permită să arunce bani cu lopata, mondenii Capitalei descoperă rafinamentul moştenirii culturale din centrul istoric.
Monica Columbeanu, Mugur Mihăescu sau Cătălin Botezatu coboară din paginile tabloidelor în praful şi aglomeraţia centrului vechi. Odată cu ei, o mulţime de tineri cu bani abandonează zonele „de fiţe” şi vin să se distreze printre boemi. Cârciumarii se conformează cererii şi deschid printre ruine terase pretenţioase şi scumpe, la fel ca cele care în alte zone trag obloanele.
Pare-se că o parte din fiţele din Dorobanţi sau Alba Iulia s-au mutat aici. Partea bună este că peisajul Centrului istoric se schimbă:
Din toată povestea asta, cel mai câştigat iese peisajul din centrul istoric. Clădirile se restaurează, mizeria dispare puţin câte puţin. Ce n-au reuşit în 20 de ani intelectualii care se lamentează de pierderea trecutului sunt pe cale să reuşească afaceriştii şi fiţoşii. Asta nu din vreun sentiment nobil al conservării culturii, ci pentru bani. În premieră pentru Bucureşti, să restaurezi o casă veche a devenit mai profitabil decât să trânteşti un turn de sticlă.
Dar – oare – să fie asta salvarea Centrului istoric?
Un alt patron îmi spune că cei de-aici s-au săturat de VIP-uri. „Vin într-un loc, fac scandaluri, apoi se mută în alt loc şi iau clienţii cu ei. Se mută din Bamboo în Bellagio şi îl falimentează. Mai multe cluburi au sfârşit aşa”. Mai bine e cu oamenii normali, care vin constant, îmi spune bărbatul, care nu vrea să-i fie publicat numele.
Pe termen lung, înmulţirea teraselor şi cafenelelor ar putea face mai mult rău decît bine; voi cita din alt articol – al lui Ionut Dulamita – publicat zilele trecute în secţiunea Think outside the box de pe Hotnews:
… daca administratia a facut exces de zel in largirea strazilor si bulevardelor in zona centrala, acelasi exces, dar in sens invers, traduce blocarea completa a centrului istoric al Bucurestiului.
„Blocarea circulatiei intr-o zona atat de mare are un efect negativ asupra dezvoltarii zonei in timp. Trebuie sa fie cat de cat un acces auto care sa deserveasca zona respectiva nu doar ocazional, pentru aprovizionare. De exemplu, nu poti sa ai locuinte sau birouri daca nu ai acces auto, nu pana in fata destinatiei, ci in proximitate. Exista un masterplan care rezolva problema asta, cu doua sau trei bucle interioare unde ai acces cu masina, cu taxiurile, fara sa poti traversa zona, sa nu devina un shortcut, dar nu stiu de ce nu este respectat”.
Ca tot veni vorba de centrul istoric, un alt mit urban pe care il descifreaza arhitectul [Teodor Frolu] este acela ca puzderia de localuri si cafenele care l-au impanzit in ultima vreme ar duce la o dezvoltare extraordinara. „Pe termen mediu si lung, prezenta exclusiva a acestor cafenele fara stimularea aparitiei unor alte tipuri de servicii in zona (de la comert si birouri, la covrigarii, sepcarii, consignatii sau ateliere de design si mestesuguri care sa confere specificul locului) si fara acces auto, zona, per ansamblu, va suferi o stagnare si chiar un regres in dezvoltare”, explica Frolu. „Aceasta invazie de terase si cafenele, singurele functiuni care au intrat in zona si care par extraordinare din punct de vedere economic si pentru oras, va omori de fapt zona in 4-5 ani, pentru ca etajele superioare nu se vor putea dezvolta in mod corect”. Tentatia proprietarilor va fi sa limiteze functiunea la parter, unde chiriile oricum sunt ridicate, fara a investi in consolidare si refacerea fatadelor.
Astfel, dezvoltarea si extinderea centrului istoric la dimensiunile sale traditionale, „si nu limitarea la o zona ce reprezinta doar 20% din potentialul turistic si economic pe care il detine Bucurestiul”, si mutarea accentului dinspre investitiile in infrastructura pentru masinile personale catre transportul public, pietoni si biciclisti ar risipi senzatia de „haos” de care se plange toata lumea, crede Teodor Frolu.
Eu, unul, ce să zic? Citiţi articolele recomandate şi voi; mie mi-au plăcut.
- De ce s-au mutat fiţele de Dorobanţi în centrul vechi, de Vlad Ursulean
- Mituri urbanistice. Solutii false pentru fluidizarea traficului, de Ionut Dulamita
Cu acestă ocazie, am descoperit şi blogul arhitectului Teodor Frolu, cel intervievat în articolul cu miturile urbanistice – aici.
Daca Ursulean crede ca ies in castig cladirile, sa se uite mai atent. Se renoveaza – in mare parte – doar parterul imobilului, cu o spoiala minimala pe exterior. Etajele raman la fel de subrede si poti sa si mori sezand la o terasa, deoarece iti pica in cap o caramida desprinsa dintr-un balcon.
Mai avem mult pana cand sa invatam ce inseamna RESTAURARE. Pana atunci, dezaprob si condamn cafenelele aparute ca ciupercile dupa ploaie, precum si “noua lume” din Centrul Istoric – ignoranti in cautare de bere/suc/scandal, nicidecum in cautare de istorie adevarata. Trist!
Interesante articolele. Ce merita punctat, Delia Matache este reprezentanta perfecta a “bloggerilor capitalisti” care stiu doar ca interbelicul era bun, Ceausescu a fost rau si prezentul necesita salvare . :))
Iar nenea arhitect e total pe dinafara cu problema, ne vorbeste despre parcarii de marime medie (500 locuri) in centrul orasului, intrebarea este unde poti face niste parcari atat de mari in centrul Bucurestiului ( un loc de parcare necesita in medie intre 12-15 mp ) plus ca ne da si dumnealui eco-ideea: “folositi bicicletele si transportul in comun!”. Astea da solutii false pentru traficul citadin.
Se lucrează-n draci la multe din clădirile din centrul istoric, despre restaurare în adevăratul sens al cuvîntului nici nu poate fi vorba, consolidările sînt făcute la repezeală… după ce boom-ul cafenelelor va trece o să rămînem cu o groază de spaţii goale care vor fi – iar – recondiţionate, renovate…
Reversul medaliei la parcările de medie şi mare capacitate din centrul oraşelor este că generează, la rîndu-le, trafic şi ambuteiaje.
Genereaza trafic si ambuteiaje daca lasi urbanismul pe seama oricui.
Raiden: din cate am discutat cu proprietarii, incep sa se bage la restaurari complete, cu structura de rezistenta si tot tacamul. Nu e peste tot doar spoiala.
@ Vlad – habar nu am cine esti si cum ai vorbit cu “proprietarii” (care proprietari?), nu am cum sa te cred, iar de restaurari complete nu poate fi vorba pana in acest moment, ca doar nu suntem naivi.
Deocamdata nici macar retea stradala nu avem in zona aia, daramite cladiri frumos reabilitate! Ai vazut cum arata Lipscanii dupa intersectia cu Smardan, spre Piata Romei in jos? Du-te, vezi si vorbim dupa.
stimati domni inovatori, descoperitori a 3 strazi din centrul orasului in anul 2010
in 2000 cand am inventat Amasterdam Cafe toata lumea a spus despre noi ca suntem nebuni sa facem o asa investitie in tiganie, dupa 10 ani si distrugerea a ce trebuia sa insemne centrul istoric un grup de carciumari de cartier , chiar daca sunt de Dorobanti sau Balta Alba ( majoritatea sunt de balta alba adusi pe shmen sector 3) ne explica cum este bine. Amsterdam si adevaratul centru isoric a disparut in 2005 datorita unor “administratori de bloc” ajunsi primari, ce au studiat la scoala vietii, din pacate in cartierul sau comunna in care s-au nascut. Unii au si in prezent aspiratii de prim ministrii, sunteti ridicoli domnilor si ati transformat totul in balci si o terasa de bere. Va urez succes in continuare in planul de reforma pe care l-ati inceput acum 10 ani.Poate vom ajunge odata ca si politicienii sa plateasca pentru pagubele pe care le-au adus in toti acesti ani multora dintre noi, cetateni sau investitori ce am crezut in economia de piata si regulile ei.Sunteti perimati impreuna cu toata clientela voastra ce nu stiti decat sa cheltuiti fara la lasati nimic in spate.Uitati-va ce ati produs in ultiimi 5 ani cand ati stat pe miliarde, un circ si o gluma proasta este totul in jurul nostru. m-am plictisit de incompetenta si ignoranti cu scoala la fara frecventa sau Spiru Haret, manechini si intreprinzatori de Pipera.Sa facem public toti proprietarii caselor din centrul istoric si cu un scurt istoric de cum au devenit proprietari si o sa avem o imagine foarte excata a economiei romanesti in ultimii 5 ani si aportul pe care acestia il au la dezvoltarea orasul. Va urez succes.
@ teodor frolu – Ansterdam Cafe era unul din putinele localuri ok, chiar mi-a parut rau cand s-a inchis. Acum, in locul lui este un no-name care nu se compara!
Amsterdam cafe nu se diferentia prin nimic de carciumile transferate din Balta Alba, isi urmarea propriile interese si atata tot, nu promova centrul istoric nici macar prin nume. Vai ce corupta este actuala administratie si cat de bun era domnu’ primar Paliga, de stateam in spatii comerciale fara chirie fara impozite doar cu spaga adunata de slugoiul Doru Giugula (vataful proprietatilor sectorului in perioada 2000-2004). Te lasam “corijent” domnule arhitect,revedeti comentariile din urma, strazile din centru le-am descoperit cu mult inaintea dumneavoastra chiar si la nivel “subteran” ca sa zic asa.
Vlad Ursulean – aşa cum îi urmăresc eu activitatea – e un reporter bun, şi articolele sale despre Bucureşti sînt o raritate în presa noastră. Puţini oameni fac teren şi se documentează aşa cum o face Vlad. Şi să ţinem cont că un articol de presă merge din prima către un public mai larg.
Pe Teodor Frolu nu-l cunosc, ceea ce nu mă împiedică să cred că ideile lui sînt de bun-simţ.
Pe arhitecţi îi urăşte multă lume – considerîndu-i vinovaţi pentru kitsch-ul imobiliar de azi, dar uitaţi-vă cîţi arhitecţi se implică acum în proiecte care regîndesc Bucureştiul.
Sîntem cu toţii, aici, în aceeaşi barcă – ne uneşte interesul faţă de oraşul nostru.
o confirmare a celor spuse mai înainte…
http://www.romanialibera.ro/actualitate/media/premiul-freedom-house-pentru-un-jurnalist-rl-192350.html