despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

din zbor

de Ando și HM

În aprilie ’39, „Ilustrațiunea Română” publică un articol despre frumusețea parcului Herăstrău – la vremea aceea numit Carol al II-lea -, bătînd obrazul bucureșteanului că nu-l apreciază cum se cuvine, fiindcă „se bucură numai cîteva doamne venite să facă mișcare pentru siluetă și cîțiva copii din împrejurimi”

Asanarea Colentinei îl înfrumusețase enorm (întrecea „cu mult” Hyde Park ori Jardin du Luxemburg, așa zicea articolul), dar încă era un parc tînăr, fără umbră ademenitoare.

Azi lucrurile s-au schimbat, știe orișicine. Herăstrău-i plin, chiar și-n zilele potrivnice plimbării. Cine mai are vreme să se uite de-i frumos ori urît? – oamenii-s atît de setoși de-o gură de aer. Herăstrăul e mult în urma vremii. Funcționalitatea-i șubredă; iar frumusețea… mă tem că frumusețea nu mai e vreo fală; deși n-ai cum s-o ocolești.

Pozele-s mai vechi, fiindc-am uitat de ele.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>