Obiceiurile ni s-au schimbat, odată ce-am uitat lipsurile din ultimii ani ai comunismului.
De fapt, nu-i corect să spunem că le-am uitat: ne-au rămas bine-n conștiință, de-aia și lăcomia cu care-am pornit să mîncăm și să strîngem.
Azi ni-i firesc să cumpărăm apa, cola și berea la doi litri-jumate – deși n-avem nevoie de atîta.
Dar n-a fost așa.
Înainte de Revoluție sucul se găsea la sfert de litru, berea la juma’ de litru și mai puțin la un litru. Era și firesc; fiind numai sticle de sticlă, capacitatea lor n-avea cum să fie mai mare. Iar berea la cutie – prohibită altminterea la noi – era la 0,33 cam oriunde-n lume. Era simplu.
Coca-Cola s-a lansat în Țara noastră cu sticle de 200 de mililitri, nu 250 cum eram obișnuiți cu Pepsi; de-abia după un an a trecut la sticle de 250. Iar sticla „family” – la PET – avea doar un litru-jumate.
Pepsi încă experimenta sticla de sticlă la litru – „nu mă-nnebuni, nea Nicu?”.
Dar asta a fost la-nceputul anilor ’90…
Azi avem o mie de recipiente de suc, apă și bere… cutii de 0,2; 0,25, 0,33; 0,5; peturi de 0,5; 1; 1,25; 1,5; 1,75; 2,25; 2,5: 2,75 – ce balamuc!
Aparent, să ai de unde-alege e-n folosul tău: ai putea să cumperi doza de produs potrivită nevoilor tale. Doar că-ntotdeauna clientul, la repezeală, va fi bucuros să cumpere ceva care-i pare că vine-n plus; și niciodată aproape nu se va uita cînd cantitatea s-a micșorat.
Relevante observatii, felicitari ! Teoria actuala (in marketing) consacra conceptul de “revenge hyperactive consumption” – consum excesiv in ura, intr-o traducere adaptata ! In Romanika ..desi nu’s cum dreak se face, suntem “mama experimentelor”..incepand cu deranjul din’ 89 si continuand cu multe altele se poate exemplifica cu:
– nr. de terminale mobile vandute dupa ’90 a fost mai mare decat cel din Canada ?!
– Pepsi traditional produs si in Romania inainte de’90..a fost “ejectat” de pe piata de Coca-Cola..?!
– Gregorio Rizzo..pantofii lui peste prajit…au luat fata Clujanei si a Gubanului ??!
Sunt multiple exemple similare, se poate face chair un “portret” al consumatorului roman…dar nu este magulitor sub nicio forma, din pacate…
In fine, discutia suporta multe interpretari, unele de-a dreptul ridicole, desi ne intelegem frustrarile – n-a existat nici un client fie el, companie, institutie publica, etc, care sa cumpere o cantitate atat de mare de GIROFARURI…”de politie” (cat au fost legale”…precum romanul…??!!
Ce pot sa spun ? Acestea sunt datele statistice !
capra rîioasă…. coada sus!
In ceea ce priveste berea: cei ce n-au avut acces la un Tuborg din “Shop/Comturist” ori un Radeberger, Pilsner..scapat pe la Lido, Continental, etc, au simtit nevoia reala sa compensesze …prin cantitate !?
Ei… se bea la navetă și-nainte…
Alex@ Si Okocin – poloneza…
@hm
Adevarat, dar acum se bea o naveta de Pet-uri 🙂
Six-pack de 12…
@hm
Ha, ha,ha !!
Good one 🙂
Berea la 0,33 e cea mai mare porcărie posibilă… nici nu simţi ce bei. Din păcate, dacă mergi în orice supermarket, numai bere la 0,33 găseşti la sticlă, sticle de bere de 0,5 nu găseşti decât la restaurante (la preţuri pe măsură), doar ocazional mai găseşti prin magazine nişte sticle de Skol sau de Neumarkt la 0,5. În rest, doar doze (deşi şi astea încep să aibă 0,4 în loc de 0,5) şi PET-uri, deşi berea la doză e poşircă, iar aia la PET e apă chioară.
Mai sunt şi câteva sticle de 0,75 dacă ai noroc… de Tuborg, mai nou şi de Ursus, iar pe la Lidl mai prinzi o Abbaye de Vauclaire (superbă), dar în rest numai 0,33 la sticlă.
Am ajuns ca o dată pe lună sau la două luni să mă duc în Ruse să îmi aduc de acolo bere la sticlă cât încape pe biclă (cam 20 litri la un transport, că iau şi 2 cutii de napolitane Spoko, că altfel mai băgam vreo 6 – 8 sticle). Oare bulgarii nu-s atât de ahtiaţi după profit? Sau cumpărătorii lor sunt mai responsabili… că la ei plăteşti garanţie pentru sticlă! Da, garanţie pentru sticlă, dar nu 1 leu nefiscalizat ca la Csiki Sor la noi, ci 0,1 leva – vreo 23 bani – pe bonul fiscal, cu TVA şi tot tacâmul.
Foarte mișto mi s-a părut sticla de 660 pe care o au italienii. Porția perfectă de la o terasă la alta….
Albacher la sticla de 0,66 l, “sticla de sticla”. Imi place mult 🙂
Nu cumva aia a fost prima sticlă de sticlă nereturnabilă pentru o bere din România? După aia a apărut Tuborg la 0,75 litri şi, mai nou, Ursus la 0,75.
@Cornel S,
Asa este !
@Dr2005:daca te referi la Albacher, stiu clar ca, de la inceput, sticla a fost nereturnabila…dar daca a fost prima, nu am habar !