despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

la Paradă

Cînd e vreo paradă, mă duc și eu să casc gura!

E ceva-n manifestările astea care te cheamă să le vezi. Copilăria? – poate…

Sau un soi de respect pentru cei ce defilează?

Ne rîdem de militari, îi disprețuim pe pîndari și pe gabori… da-n sinea noastră știm că-i respectăm.

Ba mai mult; cînd îi vedem pierzînd o zi din viață ca să ne-arate cum defilează – înțoliți în uniformele bune, cocoțați pe mașinile lustruite, veseli și mîndri, chiar dacă li-i frig – îi mai și privim cu drag.

De-asta mergem noi la Parada de-Ntîi Decembrie!

Am avut și noroc; n-a fost vremea chiar așa urîtă!

Iar după Paradă toate camioanele, transportoarele, tancurile au stat cuminți, trase pe dreapta, ca să ne facem poze cu ele și să le dăm tîrcoale pe toate părțile; tanchiștii asudaseră de la cîți copii urcau în brațe să-și facă poze la turele; era o mare veselie – așa cum trebuie să fie-ntr-o zi de sărbătoare.

Cea mai mare sărbătoare: ziua Țării noastre.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>