Bulevardul Dinicu Golescu duce la Gară. E firesc să fie aglomerat și folosit de multă lume. Pe-aici trece și-un tramvai pe mijloc și mașinile se strecoară cum pot…
… fiindcă n-au loc.
N-au loc deoarece pe ambele părți ale bulevardului prima bandă e folosită ca parcare pentru doamnele și domnii care au treabă în clădirea asta mare pe care-o vedem în poză.
Ce-i așa, ironic – da’ nu mult, că nu prea mai deosebim noi între ironii și măgării – e că-n clădirea asta e onor. Ministerul Transporturilor. Ba chiar și onor. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (mai e și Cefereul, și Metroul, și-or mai fi și altele)…
… o nesimțire perpetuată în ani și ani de zile. O altă nesimțire-n plus la adresa bucureștenilor.
Ministerul Transporturilor în sine are sub 400 de angajaţi, cu tot cu şoferii, magazinerul şi portarii. Numai că în clădirea aia mai sunt şi sediile multor societăţi (majoritatea de stat, dar şi câteva particulare). Şi, şi mai frumos, e şi Ministerul Turismului acolo, aşa că dacă ai nevoie de un certificat de clasificare, de exemplu, vii tot acolo.
Angajaţilor din clădirea respectivă (vreo 3000 la o estimare grosieră) şi se adaugă cei veniţi cu diverse treburi pe la Ministerul Transporturilor (dar ăia de regulă blochează Şos. Gării de Nord, că pe acolo e registratura MT, la poarta G), la Ministerul Turismului (poarta C, Bd. Dinicu Golescu), la CFR-uri (poarta A, Dinicu), mai adăugăm şi aprovizionarea duzinei de bufeturi mai mari şi mai mici, curierii (că unde ai 3000 de angajaţi care lucrează 8-16 sigur se fac şi multe comenzi online, de la flori la electrocasnice mici, ca să nu mai vorbim de cosmetice, că doar o bună parte din angajaţi sunt femei), poşta, poşta specială… şi mai adăugăm şi micile clădiri de birouri deschise pe Witting şi prin zona gării, ai căror angajaţi tot prin jurul Palatului CFR parchează.
Acuma, nici dac-ar veni cu bicla n-ar cam avea unde s-o lase 🙂
Bicla se poate lăsa la rastelurile de la porţile A, E şi G. Dar cine lucrează în clădire, de regulă îşi ia bicla cu el în birou, sunt cel puţin 5 oameni care procedează aşa.
Deşi a trecut mult timp de la postarea asta, informez doritorii că, de ceva vreme, toate porţile de acces pentru public, precum şi garajul din curtea interioară sunt acum prevăzute cu rasteluri de biciclete.
Mă bucură genul ăsta de lucruri bune.
M-aș bucura să văd dispărînd și cîteva din mașinile abandonate de pe Dinicu Golescu.
Culmea e că o parte din maşinile abandonate sunt ale diverselor firme şi instituţii din zonă… ISPCF (2 Opel-uri), Informatică Feroviară, NEI Guard etc. Ba chiar sunt şi 2 Dustere abandonate pe Dinicu care nu par prea folosite, un Logan care e nemişcat de vreo 3 ani şi a început să îl ia rugina ş.a.
Păi le știu, că le văd zi după zi. Aidoma și prin preajma altor sedii de autorități și ministere – nu le-am luat la puricat pe toate. Poliția Capitalei are vreo cîteva Solenze uitate de Ăl-de-sus pe străzi, pe Brezoianu-Domnița Anastasia.
Mai adăugăm o dubă VW parcată în faţă la ,,Pui proaspeţi” deja cu roţile dezumflate şi diversele rable din zonă folosite pe post de depozit de cei care vând în piaţă… de fapt, situaţia asta e cam peste tot prin Bucureşti, pe orice stradă găseşti rable parcate, fie pentru că proprietarul nu se îndură să le dea la fier vechi (unele nici nu au fost înmatriculate, le-au adus mai demult, nu au avut bani de taxa de înmatriculare şi până s-a scos taxa s-a furat tot de pe ele sau s-a trezit proprietarul că erau casate în ţara de origine – o maşină trecută ca ,,pentru dezmmebrare” într-un stat UE nu mai poate fi reînmatriculată în altul), fie pentru a păstra locul de parcare de reşedinţă până primeşti o ofertă bună pe el.
Pe-asta cu blocatul locului de parcare o știu mult, mult prea bine. E surprinzător cîte mașini din București nu s-au mai mișcat cu lunile, cu anii chiar – fără să pară abandonate.