despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Din zbor – Limba română (XXIII) – III

scris de C. D. Mocanu

„Dacă aș fi grădinar 
mi-aș sădi cuvintele în pământ:
iar din ele ar încolți cândva,
limba română.”

Au urmat vreo trei săptămâni de liniște. Până în ziua de 26 octombrie 2017 când, pentru a marca împlinirea a zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Națională a organizat o festivitate în cadrul căreia președintele țării mele a rostit o alocuțiune și a mai dat o probă:

[…]„Dealtfel, un raport recent publicat de către Comisia Europeană arată că regiunile din statele UE treișpe (UE 13), adică noile state membre au înregistrat …. ”[…]

[…]„În România este esențial să primeze în continuare angajamentul și sprijinul transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică în interesul tuturor cetățenilor români dar și al construcției europene în ansamblul ei. Această responsabilitate ne revine cu atât mai mult cu cât țara noastră va deține preșdenția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului două mii nouășpe”[…]

Iată că vorbitorul este consecvent (până la obișnuință) și utilizează în public varianta colocvială, neacademică și nepermisă de normele limbii române a numeralului compus: „treișpe, două mii nouășpe”. Asta e!

La Cotroceni „preșdenția” este la ea acasă. Doamna Mădălina Dobrovolschi (Pușcalău), consilier de stat și purtătoare de cuvânt, a organizat o conferință de presă (14 noiembrie 2017) cu scopul de a-i informa pe cei interesați despre eforturile pe care șeful dumisale (președintele țării mele) le face pentru a purta prin lume interesele României.  Și nu a ratat ocazia de a ne mai uimi o dată:

[…]„Un alt eveniment despre care vreau să vă aduc mai multe informații este unul care se va desfășura în ziua de 24 noiembrie când președintele României se va afla la Bruxelles, acolo unde va participa la cel de-al cincilea summit al Parteneriatului Estic. Va fi organizat acest summit sub egida preșidenției estone a Consiliului Uniunii Europene”[…]

Cred că în numele libertății de exprimare fiecare funcționar din administrația prezidențială are propria variantă pentru substantivul feminin „președinție”. Ar fi de râs dacă alesul și numiții lui nu ar ofensa limba țării care i-a pus în cele mai importante dregătorii. Neam de neamul lor nu a cutezat nici măcar să viseze la această onoare.

Zice cartea că substantivul feminin „președinție – președinția – președinții – președinției”, cu referire la „funcția și activitatea de conducere a președintelui sau la perioada de activitate a unui președinte” este derivat din substantivul masculin „președinte” de la care moștenește rădăcina „președin..”. Nu din „preșdente – preșdenția” și nici din „preșidente – preșidenției”.

Se pare că președintele țării mele și purtătoarea sa de vorbe nu știu chestiile astea. Mă gândeam să le dăruiesc niște cărți potrivite. Poate – poate! Cine știe? Deși, le va fi greu să umble cu ele. Se vede treaba că la timpul cuvenit nu au dobândit necesarele deprinderi și atunci… mai cuget.

Mai avem ceva de zis! Va urma.

2 comments to Din zbor – Limba română (XXIII) – III

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>