prin fundături XXVII

de Ando și HM

Mergem azi să ne plimbăm prin preajma străzii Cuza Vodă. Amărîtă stradă! Pornește azi „de nicăieri”, din spatele blocurilor falnice care străjuiesc Magistrala și se oprește într-o stradă creată artificial – Șincai – care-a luat locul vechii albii a Lînăriei. Ea continua: actuala stradă ce se duce printre blocurile din Tineretului, numită Rădulescu-Motru, e, în fapt Cuza Vodă.

Ei, asta e. Să vedem ce găsim pe-aici!

O fundătură: Mihnea Vodă; se face din Radu Vodă și-ar fi trebuit s-ajungă în Mărășești – doar că, odată cu construirea liceului Creangă, s-a-nfundat. Pe vremuri, liceul n-avea poartă-nspre partea asta – azi, din fericire, este.  Și mai dăm și de-o mică „pungă” cu o mînă de case drăguțe…

… și-n plus, de o ciudățenie dintr-aia bucureșteană: un rînd de case încăpățînate, care au refuzat să se-alinieze; ba chiar au și treptele-ntinse-n stradă…

Trecînd de bulevardul Mărășești, Cuza Vodă șerpuiește, ajutînd șoferul care nu vrea să stea la coadă pe Magistrală. Dar tot vecinătatea acestei artere a mai ciuntit și stricat vechea tramă stradală. Așa a pățit strada Alexandru Bălășescu, care se-nfundă-n blocuri; doar pietonii pot răzbate.

Mai acana, dacă ne băgăm pe Didițel și Drumea Rădulescu, o să ne farmece frumusețea arhitecturii interbelice. Din Drumea Rădulescu (fostă Busuioc) – peste drum de bijuteria asta…

… e o mică intrare.

Trecînd în partea cealaltă a străzii Cuza Vodă – înspre Elena Cuza, deci – dăm de-o mică-nfundătură a străzii Vitejescu; mai încolo-ncepe vechea zonă industrială.

Ca amintire a specificului vechi locului, pe lîngă strada Tăbăcarilor găsim, pe partea cu Splaiul, o fundătură mică-mitică numită a Pielarilor, care se face dintr-alta – Nestorel. Amîndouă, azi, n-au nimica special și par – la prima vedere – doar niște parcări cotite ale clădirilor noi de birouri care s-au ridicat recent.

Încheiem plimbarea oleac’ mai jos pe cursul gîrlei, pomenind și de nefericita stradă Maiorul Boroczin, cea care se-nfundă în noul bulevard Șincai…