despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Un oraş în care să ajungi mai repede acasă

Mă-ntorc (dar am plecat vreodată?) la subiectul meu drag: transportul public. Azi, cu un pic mai multă vorbă.

Puneam la-ndoială săptămîna trecută cîteva aspecte ale  strategiei pentru centrul Bucureştiului. E firesc să mă-ntreb dacă insistenţa cu care se vorbeşte despre un Bucureşti pietonal e la locul ei. Eu cred că nu prea.

Ştiţi? Nu ştiu dacă am dreptate, dar cu siguranţă văd lucrurile altfel. Sigur, e frumos să te plimbi, e sănătos să te dai cu bicicleta, dar Bucureştiul rămîne un oraş al maşinilor.

E nevoie de parcări în multe locuri, dar ghici ce? – parcările o să fie scumpe. Şi, oricît ne-am da cu curu-n sus, niciodată Bucureştiul nu va fi un oraş liber: ambuteiajele vor dăinui.

De-aceea cred cu atîta putere că viitorul Bucureştiului stă în dezvoltarea transportului public, în aducerea sa cît mai aproape de oameni.

Transportul nostru public nu e gîndit în favoarea cetăţeanului. E un transport public care te obligă să mergi pe jos. Civilizaţia înseamnă să poţi merge pe jos, dacă ai chef. Civilizaţia nu înseamnă să fii nevoit să mergi pe jos.

Cei mai mulţi dintre noi folosim maşina nu pentru că e un moft, ci pentru că pierdem mai puţin timp cu ea. Nu mergem cu autobuzul dacă ştim că avem de mers zece minute pe jos pînă la cea mai apropiată staţie – şi apoi mai avem de schimbat un tramvai, a cărui staţie este amplasată hăt – peste două semafoare şi o intersecţie. Aş îndrăzni să spun că pierdem mai mult timp schimbînd mijloacele de transport, decît mergînd în ele.

Gîndiţi-vă cum ar fi să aveţi staţie de autobuz în capul străzii; să fie trasee flexibile care să unească cu adevărat cartierele de centru şi de punctele importante ale Bucureştiului!

La ce bun să faci un centru mai pietonal, dacă nu poţi ajunge în el repede? La ce bun să faci un centru pietonal dacă nu poţi să-l străbaţi cu autobuzul, dacă te dor picioarele, dacă e vremea urîtă sau dacă ai peste 60 de ani?

E normal să nu ai cum să ajungi direct din cartierul tău în Unirii, în Romană, la Universitate?

E frumos să ai un centru frumos, dar oamenii nu locuiesc în centru: oamenii locuiesc în cartiere. Să aducem oamenii în centru mai întîi, şi să-i aducem repede, confortabil, decent!

E frumos să ai un centru frumos, dar oamenii au tendinţa să ocolească centrul, sau să-l taie în mare grabă; e dreptul lor şi trebuie să le uşurezi drumul.

O să repet: liniile transportului public trebuie regîndite.

De aici trebuie început.

Şi-am stat şi m-am gîndit. La tramvaie nu putem schimba mai nimic pînă una-alta; asta e reţeaua!, la troleibuze aş spune că nu stăm rău chiar, fiindcă avem trasee destul de bune; dar putem să ne dorim noi trasee de autobuz.

Unele pot părea ciudate; altele sînt destul de greu de pus în practică. Dar fiţi siguri că fiecare e folositor. Sînt trasee care apropie zone, care ajută oameni care merg de două ori pe zi cîte un sfert de oră pe jos de nevoie.

Vise. Ce presupun traseele astea?

Destul de multe. În primul rînd, o atitudine curajoasă a Primăriei şi a Regiei de Transport; apoi, studii de teren, eliberarea multor străzi şi construirea de locuri de parcare pentru cei care blocau străzile acelea. Autobuzele se vor strecura greu printre blocuri şi case, dar oriunde în lume o fac.

Ce cîştigăm?

În primul rînd, ieşiri mai uşoare din cartierul în care locuim. Dacă ajungem mai repede la autobuz poate sîntem tentaţi să îl şi luăm. Altfel nu se poate.

Apoi, acces mai uşor în centru, pentru mai multă lume. Adică – mai puţine maşini în centru şi mai mulţi oameni.

  • 132  Pieptănari-Izvor

m-am gîndit la o pereche a liniei 232, care să circule (din Berceni) de la Pieptănari, pe Şerban-Vodă, apoi pe Cuţitul de Argint; de la Filaret să coboare la Parcul Carol, de unde să iasă direct la Rondul Coşbuc – şi de acolo să meargă drept înainte, pe bulevardul Libertăţii. Şi să întoarcă pur şi simplu la Dîmboviţa, la Izvor, în capul bulevardului.

  • 220 – Zeţari-Pucheni-Rahova

o altă abordare a actualei linii 220; de la Zeţarilor merge la Piaţa Ferentari, de unde – pe străzi  ca Trompetului să iasă înspre Humuleşti iar de acolo, prin strada Pucheni, să vină la Piaţa Rahova.

  • 118 – Sălaj-Rosetti

ăsta e cel mai important traseu la care m-am gîndit; uneşte, în sfîrşit, Rahova de Universitate şi aduce autobuze pe străzi ca Spătarul Preda şi Uranus. Este o pereche a liniei 117: vine pe Sălaj, Spătarul Preda şi iese în Viilor; de unde, ajungînd la Chirigiu, merge mai departe pe Uranus, 13 Septembrie, Izvor, Hasdeu; mai apoi o ia cuminte pe Kogălniceanu/Elisabeta/Carol pînă la Universitate şi Rosetti.

  • 273 – Pieptănari-Crîngaşi

dacă întrebaţi de ce?, o să zic de ce nu. De la Pieptănari ajunge în Ferentari şi o ţine înainte înspre Sebastian, ajungînd la Răzoare. Pînă aici crează o legătură rapidă între Sebastian/Rahova şi magistrala 2 de metrou; mai departe 273 ajunge la Leul, jos la Grozăveşti şi în Crîngaşi.

  • 323 – Timpuri Noi-Muncii

cum ar fi ca autobuzul 323 să fie prelungit de la Timpuri Noi pe Ion Minulescu-Zizin-Brăiliţa-Burebista-Decebal-Piaţa Muncii? O legătură interesantă de-a latul Vitanului, şi un folos celor care vor să iasă la metrou mai repede.

  • 190 – Pieptănari-Victoriei

un traseu nou-nouţ. Poate vi se pare nefolositor, odată ce tramvaiele vor circula pe Pasajul Basarab; dublează vechea linie 12, dar o face pe un traseu paralel, aş zice istoric: Pieptănari-Viilor-Tudor Vladimirescu-Panduri-Leul-Grozăveşti-Basarab-Banu Manta-1 Mai-Victoriei.

  • 191 – Apărători-Rosetti

o linie destul de lungă; uneşte Berceniul, Olteniţei şi Vitanul în primă fază; apoi are traseul Rîmnicu Sărat – Liviu Rebreanu-Şoseaua Cîmpia Libertăţii (Căţelu)-Basarabia (Muncii); de la Piaţa Muncii merge pe Calea Călăraşilor şi coteşte pe ceea ce ar trebui să fie artera Matei Basarab, mergînd înainte pe străduţe înspre Mircea Vodă, ieşind înapoi în Calea Călăraşilor şi – via Hristo Botev – ajungînd la Rosetti.

  • 192 – Sălăjan-Sf.Vineri

ştiţi că se lucrează la prelungirea bulevardului Grigorescu înspre Splai; cîndva se va uni cu o altă arteră care va coborî din şoseaua Olteniţei. Deocamdată mă gîndesc la un autobuz de-a lungul Splaiului pînă la Timpuri Noi, de unde va merge pe Mircea Vodă şi va întoarce la Sfînta Vineri.

Ce mai trebuie?

să putem merge cu autobuzul prin centru. staţiile să fie apropiate. să poţi lua autobuze pentru mai multe direcţii din acelaşi loc (uitaţi-vă la autobuzele care vin de pe Ştirbey-Vodă: cele care ajung în Romană merg pe la Orizont şi cele care merg la Universitate merg pe la Scala; dar de la Orizont nu poţi lua autobuz înspre Universitate şi nici de la Scala nu poţi lua autobuz înspre Romană).

——————-

Harta a fost luată de pe TransBuc.info – unde găsiţi cea mai bună hartă online a transportului public bucureştean – şi este creată de AGC Busman – cei care fac cele mai bune hărţi pe hîrtie, acelea galbene.

10 comments to Un oraş în care să ajungi mai repede acasă

  • andrada

    intamplator sau nu,unde stau eu am acces direct cartierul meu si la Unirii si la Romana si la Universitate,asta fara transport subteran si folosind doar un mijloc de trasnport de suprafata pentru fiecare directie.ma pling doar de faptul ca sunt pline…dimineata,pranz,,,seara,,,,in wk se simte un pic de ‘aer’.

  • tudor

    La mine problema principala cu transportului public este imposibilitatea de a’ti planifica timpul atunci cand il folosesti. autobuzul/tramvaiul poate veni intr’un minut, in cinci, zece sau doua trei luni (daca iar au schimbat traseul fara sa anunte…). Daca ai de schimbat doua trei mijloace de transport poti sa faci 15 minute sau o ora.

    Iar o alta problema e lipsa de informatie: intervalul orar al mijloacelor e una, dar esentiale mai sunt: traseul (daca te aventurezi prin parti exotice ale bucurestiului esti pierdut), statia urmatoare (implementata pe unele autobuze/troleibuze mai spalate dar cred ca marea majoritate inca nu beneficiaza de acest lux), strazile spre care dau iesirile la metrou…etc. E adevarat toate chestiile astea se rezolva daca apelezi la oamenii din jurul tau, dar de ce sa “relay on the kindness of strangers” cand toate astea sunt o parte necesara al sistemului de transport?

  • hm

    O, da. Sînt atîtea de făcut.
    Am zis de trasee noi – fireşte că traseele astea merg deja printr-un centru supra-aglomerat, sau prin zone dificile ale cartierelor
    Hai să zic că obiectiv vorbind, e aproape imposibil să te ţii de programul curselor.
    Dar cînd nu se respectă orarul ultimei curse, e nesimţire de-a dreptul.
    Dar e vorba şi de neinteres. Trebuie hărţi şi grafice clare şi uşor de citit, care să cuprindă legăturile.
    Nu s-a făcut nici un studiu intern la RATB pe baza informaţiilor colectate din citirea abonamentelor şi cartelelor electronice. Trebuie mijloace de transport care să iasă de urgenţă pe traseu, deservind o parte a acestuia, în cazul în care este blocată o porţiune anterioară.

  • tudor

    cred ca primaria este cea care la cererea cetatenilor trebuie sa impuna introducerea/modificarea traseelor RATB. Nu prea vad RATB’ul ca o entitate activa in toata treaba asta, RATB’ul face ce i se spune atata timp cat banii vin de la primarie si nu e interesat de profit sau macar de reducerea pierderilor. Iar primaria pare ocupata cu alte lucruri mai “de efect”… chiar si la RATB: nu avem bani sa curatam mashinile/tramvaiele la intrarea in cursa (sunt tramvaie in care daca nu esti in salopeta mai bine nu urci), dar avem bani de LCD’uri cu GPS si harta virtuala si mai stiu eu ce au mertzanele pe trei patru trasee.

    Parerea mea e ca nu exista motivatie la nivelul RATB’ului pentru imbunatatirea sistemului, iar motivatia nu poate veni decat pe cale politica. (nu’i intereseaza numarul de calatori, plangerile, etc.)

  • hm

    RATB e subordonată CGMB, ceea ce-nseamnă că – teoretic – nici măcar Primarul nu poate impune o anumită linie de conduită.
    Oricum, se vede.
    Mijloacele de transport care circulă prin centru au camere de monitorizare video a salonului; cele care ajung la periferie, acolo unde e riscul de vandalizare – nu.

  • Lucian

    Solutia in Bucuresti e clar transportul in comun.Sigur, ideal e sa se faca inelul principal,median si centura(sa fie largite sau pasaje rutiere sapate).Transportul in comun ideal e cel subteran,dar COSTA.Actualmente vreo 600000 oameni folosesc zilnic metroul,din vreo 3 milioane care sunt zilnic in oras.Cum ar fi oare traficul daca ar fi metrou in Rahova,Giurgiului,Pantelimon,Colentina,Floreasca-Pipera,Drumul Taberei si catre Otopeni.Mult mai usor.Nu ar fi strazile goale,dar cel putin pe termen mediu am scapa de trafic.Ca lucrari de infrastructura as mai vrea sa vad A3,Splai-A1,Splai-A2,Timisoara-A1,Daimetrala Victoriei-Progresul.
    Cat despre transportul in comun de suprafata,e de o calitate mediocra,rareori ma urc in autobuz,de tramvai nici vorba.Problema autobuzelor,tramvaielor e ca nu sunt sincronizate cu reteaua de metrou,legate intre ele.Stai 6 min sa vina tramvaiul,mai stai vreo 5 pana vine metroul,plus calatoria propriu-zisa,dus-intors se fac 1,5-2 ore,Enorm avand in vedere ca timpii astia sunt in Londra,un oras de 1600 kmp(cu alta infrastructura si trasnport in comun).
    Problema noastra e si una de mentalitate.In NY,si mai ales in Manhattan directori de companii ia frumos metroul pana in Midtown sa zicem,desi au apartamente de multe miliaone de dolari.La noi si ultimul angajat de multinationala,ultimul paznic trebuie sa vina cu masina pana la sediu firmei in buricul targului.ASTIA SUNTEM,pana la urma.Pai de ce si-a luat omu masina,cum sa nu ii vada toata firma ce masina are el.
    Metroul bucurestean e bun,nu fenomenal dar bun.Problema lui e ca lungimea retelei e la 50 % din cat ar trebui sa fie(chiar 40% daca as include si periferii mai putin importante-Giulesti,Ferentari…).
    Locuri de parcare nu vor fi niciodata destule,mai ales in centru si centru-nord.Solutia e ca legislatia sa nu mai permita constructia de office-uri in cartiere pur rezidentiale-Avaiatorilor de ex.Dar miza e prea mare,spaga e greu de refuzat.Majoritatea oamenilor stau insa in cartiere si nu le pasa ca nustiuu ce casa istorica se demoleaza in centru pt un office building,nu e o zona de care sunt legati emotional.
    Transportul in comun trebuie legat imo la marile piete de pe axa istorica a orasului,cea N-S.Sa ai metrou si la Pta Presei si pe sub DN1.Si frecventa dublata ,si la transportul subteran ,dar mai ales la cel de suprafata.
    Traseele facute de tine nu le comentez pt ca nu cunosc zonele,cat de aglomerate sunt (…).Dar solutia e clara,transportul in comun.Daca se poate in NY,se poate si aici cu siguranta.
    Off topic,vreau sa vad si eu un primar general de sector nu ma intrereseaza ca face si altceva in afara de asfaltari,borduriade,statui aiurea,pasaje rutiere….Vreau sa vad primarul care are sange in c…. sa faca un parc,o gradina
    publica,dar nu un amarat de scuar,un parc de 30 ha,gen Carol.Chiar daca nu-l finalizeaza el sa-l vad macar ca incearca.

  • hm

    Dom’le, eu ştiu, tu ştii, cei care citesc şi scriu despre Bucureşti ŞTIU.
    Toţi ştim toate astea!
    Şi cred că şi primarii şi consilierii ştiu toate astea.

    Şi atunci?

    Mă gîndesc dacă, puşi fiind în locul lor, noi n-am face la fel.
    Ne-am ocupa doar de priorităţile de moment ale oraşului?

  • archangelofjustice

    Solutia cu autobuzul mi se pare f buna. S-ar repara o nedreptate, prin desfiintarea liniei 12 de tramvai, care candva lega Soseaua Giurgiului cu Gara de Nord.Ma gandeam chiar ca ar puteafi construita o linie de tramvaicare sa plece de la Cutitl de Argint sa mearga pe Panduri, apoi la 13 Septembrie sa faca la dreapta, sa coboare pe izvor, sa mearga pe Podul Hasdeu, apoi sa urce in sus pe Berzei, Dinicul Golescu si sa ajunga la Gara de Nord.

  • archangelofjustice

    ma refer la autobuzul 190.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>