despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

Willy Pragher: Uzina de apă de la Arcuda

Aţi auzit de Willy Pragher – fotograful german. A avut o viaţă plină. Înainte de Război a stat mult prin România, şi multe dintre pozele interbelice la care ne uităm azi cu jind de el sînt făcute. A fost deportat şi-n Siberia, apoi – după ce-a scăpat, s-a mutat în Germania. A mai venit şi-n vremea comunismului pe la noi şi a murit în anii 90, la 84 de ani.

Fotografiile lui se găsesc aici; v-am mai zis de ele. Chestia e că sînt atît de multe, încît n-ai niciodată vreme să te uiţi peste toate. De aceea, o selecţie făcută de altcineva e de folos. Găsisem – anul trecut – pe forumul Skyscrapercity cîteva fotografii deosebite făcute de Willy Pragher în Bucureştiul anilor 30-40; fuseseră alese de către Beren, unul dintre membrii forumului. Din păcate, azi nu se mai pot vedea fotografiile astea (or fi păţit ceva linkurile, nu ştiu), aşa că o să le pun aici pe cele despre care vreau să vă vorbesc:

(tot setul de poze se găseşte aici)

Pe Skyscrapercity explicaţia fotografiilor era sumară:“Bazine si instalatii de apa ce tin probabil de Lacul Herastrau, inceputul anilor ’40”. Acuma – poate vi se pare şi vouă că peisajul nu prea aduce  nici a Herăstrău, nici a alt lac de-al Colentinei.

Pentru că Willy Pragher a fotografiat bazinele şi instalaţiei uzinei de apă de la Arcuda. Iată cum arată locul în zilele noastre:

Daţi şi voi singuri zoom pe Bing Maps- aici.

Uzina de apă de la Arcuda este veche; construită la 1800-toamna, modernizată în 1926-1932, extinsă şi reconstruită în 2006. Un pic de istorie – aici, la Armyuser:

Comisia propune realizarea unui sistem modern de alimentare cu apă prin construcţia unor mari filtre de nisip la Bîcu-Arcuda, de unde apa Dâmboviţei, decantată şi filtrată urmează să fie adusă printr-un apeduct pâna la Cotroceni, iar de aici, distribuită prin cădere liberă în tot oraşul, fără a fi necesară o instalaţie de pompare, dată fiind diferenţa de nivel între Dealul Cotrocenilor şi majoritatea cartierelor bucureştene.

Primăria aprobă proiectul realizat de comisie şi publică în 1882 licitaţia pentru darea în intreprindere a lucrărilor de captare şi aducere a apei în Bucureşti. Se prevăd următoarele lucrări: captarea apelor, tratarea prin decantare şi filtrare, construcţia apeductului, precum şi a unui rezervor pentru regularizarea debitului apei potabile provenite din Dâmboviţa. Carl Culmann şi Arnold Bürkli-Ziegler preiau conducerea lucrărilor de aducere a apei în oraş. Culmann moare în 1882, Bürkly-Zigler continuă lucrările, împreună cu o echipă compusă din trei ingineri români: Matac, Simion and Giupescu, însărcinaţi cu supervizarea şi conducerea lucrărilor.

În cadrul lucrărilor, o parte din apa Dâmboviţei este preluată printr-un canal construit între Brezoaiele şi Arcuda. Se construiesc la Arcuda trei bazine de 1.000 m lungime şi 10 m lăţime pentru decantarea apei.

… şi aici:

Intre 1926-1927 statia de la Arcuda este dotata cu instalatii moderne de limpezire si prefiltrare a apei. Intre 1927-1932 sunt refacute filtrele (peretii bazinelor de filtrare sunt construiti din beton).

5 comments to Willy Pragher: Uzina de apă de la Arcuda

  • vremuri in care se si facea ceva temeinic …

  • muzeul virtual al apei ploiesti

    Superbe imagini! Mi-as fi dorit si eu sa fi fost cineva care sa fi pozat Uzina de apa Ploiesti acum 100 de ani…ori s-au pierdut imaginile, ori nu am cautat eu suficient?
    Multumim !

  • hm

    … dacă nu ştie Lucian Vasile, nu ştiu cine poate şti!
    Felicitări pentru blog!

  • Apropo de articolul tau si cel al lui Armyuser despre statia de la Arcuda si rezervorul de la Cotrcoeni (vis a vis de Leul). M-a amuzat teribil cand am vazut cohorte de maidanezi trecand tacticosi prin fata placutelor cu “Zona de protectie sanitara” agatate pe cladirile din curtea rezervorului. Aceeasi situatie si la Arcuda, intamplator am prieteni prin Dragomiresti si cunosc “masurile de igiena” luate acolo.

  • hm

    deci n-ai prea avea voie nici să-ţi speli maşina acolo?

Leave a Reply to adrian Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>