despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

RATB: chestii şi fapte (L.E.)

V-aţi gîndi, poate, citind restul articolelor mele despre transportul public, că îmi place să-l folosesc. Nu-mi place; de fapt, nu cred că e cineva căruia chiar îi place. Folosim transportul public de nevoie – nu pentru că nu am avea maşină, ci pentru că ar trebui să fie mai comod, mai ieftin, mai rapid.

Dar transportul public bucureştean nu este aşa. Şi, lăsînd deoparte factorul obiectiv legat de trafic, vedem că adevăratele probleme ţin de exploatare.

Aşadar, chestii despre RATB:

  • este o regie autonomă – adică autonomă de interesele publicului. Modificările şi înfiinţările de linii se fac doar la presiunile particulare ale unor centre comerciale, ale unor dezvoltatori imobiliari. Rareori cîte un consiler local ambiţios reuşeşte cîte o prelungire de traseu. Sesizările şi propunerile publicului sînt ignorate cu politeţe.
  • este o regie autonomă – şi municipalitatea preferă aşa. Logic, planurile de dezvoltare ale oraşului trebuie susţinute de planuri de transport. Dar cum primăria nu are un plan de dezvoltare, nu impune RATB înfiinţarea de trasee şi construirea de linii.
  • este o entitate foarte vagă – este împărţită în sedii şi direcţii care nu au de-a face unele cu altele, ba chiar îşi pun beţe-n roate. Transportul electric are o exploatare, autobuzele au altă exploatare. Autobazele şi depourile sînt, în realitate, de capul lor. Fiecare deserveşte doar anumite linii, şi Doamne-fereşte să trimită la nevoie vreun amărît de autobuz pe linia altuia!
  • RATB nu centralizează şi nu analizează datele strînse din citirea cardurilor. RATB are o idee despre cîţi oameni duce de colo-colo, dar în realitate, nu ştie sigur (nu că, dacă ar şti, ar conta la ceva).
  • RATB păstrează şi acum biletele de hîrtie, doar ca să ţină o armată întreagă de vînzătoare la chioşcuri. Cum naiba se pot pune – oriunde în lume – automate de vînzare a biletelor în staţii?
  • că RATB nu poate produce bani e o chestie – că nu vrea, e altceva. Se fac mai bine de 5 ani de cînd nu s-au mai pus reclame pe mijloacele de transport în comun.
  • politica de a bricola tramvaie în Uzina proprie de reparaţii este o mare gugumănie. Tramvaiele construite de RATB nu sînt fiabile. Ca să zic aşa, şi eu aş putea să-mi fac amestecul pentru mici acasă, dar prefer să cumpăr micii de la măcelărie.
  • în afara orelor de vîrf mijloacele de transport vin îngrozitor de rar. Seara tîrziu aştepţi peste 20 de minute un autobuz care în timpul zilei vine la 5 minute. Iar după ora 22.30 poţi avea surpriza ca să nu-l mai prinzi nici măcar ultimul.
  • (L.E.) în ultimii 10 ani RATB a scăzut viteza mijloacelor de transport în comun, şi explicaţia traficului aglomerat e doar parţial acceptabilă. În realitate, RATB trimite mai multe vehicule pe traseu decît e nevoie, însă acestea merg mai încet decît ar trebui. Rezultatul? Timpul de aşteptare în staţii e scurtat şi pare că activitatea de transport merge bine.

11 comments to RATB: chestii şi fapte (L.E.)

  • Tudor

    din câte am înțeles de la o cunoștință din RATB au de gând să colecteze/analizeze date despre folosirea mijloacelor de transport/cartele, etc ( se pare că instrucțiunile exprese pentru controlori includ acum obligativitatea validării cardului de transport inclusiv pentru cele lunare/periodice). Eu personal nu sunt foarte încântat de acest lucru pentru că modul în care vor fi folosite/manipulate/accesate aceste date este complet netransparent.

    Nu pot decât să subscriu la observațiile tale… din păcate n-am nicio speranță că lucrurile se vor îndrepta cât de cât. La un moment dat visam orare și planificatoare de transport online eventual scheme ale traseelor în stații, afișarea stațiilor în toate mijloacele de transport,etc… acum vreau doar să spele cât de cât tramvaiele înainte să le dea drumul în cursă.

  • Cata

    Nu ii intereseaza – pur si simplu. Speranta este in cei ca voi,care puneti problemele,pe bloguri sau site-uri si din cat pot observa,in ultimul timp incepe sa se miste ceva in opiniile bucurestenilor legate de orasul lor.Desi nu il inghit pe Oprescu,totusi incepe si/sau continua niste lucrari,niste incercari de a rezolva o mica parte din problemele noastre.Timp de 20 de ani in afara de Pipera Village (si asta in privat) si niste cladiri aruncate in centrul orasului nu s-a facut nimic.
    Legat de noul bulevard Uranus (sper sa ii ramana acest nume)subscriu total la ceea ce ai scris intr-un articol mai vechi – in afara de 4-5 imobile in buna stare,restul sunt sau au fost deja,niste rapandule.Sa dea Dumnezeu sa il termine si sa se refaca inca o legatura cu centrul orasului.Imi amintesc de exemplu daca vroiam sa merg la strandul Tineretului sau la filme pe 6 Martie – 18 pe Uranus pana la Nita Stere si apoi 3-ul pana la Piata Scanteii (sau 8 pe la Piata Unirii pana la Izvor si apoi 3.Si multe alte exemple.Transportul in comun (traseele) aveau coerenta,erau gandite,fara programe computerizate,dar de oameni.Si ar mai fi f.f.multe de spus.

  • hm

    s-ar putea să vă dezamăgesc, dar vizibilitatea noastră este destul de mică.
    Dar asta nu ne descurajează, fireşte.
    RATB are o inerţie foarte mare şi o reţinere fantastică în a concepe şi studia trasee noi. ĂSta e cel mai deranjant lucru!

    Traseele vechi erau coerente dintr-un singur motiv: fuseseră concepute organic, odată cu dezvoltarea oraşului, încă de acum o sută de ani; ăsta e adevărul.

    Cît despre prelucrarea informaţiilor preluate de la citirea cardurilor, s-o facă – altă cale de a obţine date despre dinamica şi preferinţelor călătorilor nu e.

    Autobuzele noi au şi sisteme CCTV; nu ştiu cît, cum (dacă) se păstrează înregistrările!

  • Chiar acum 4 zile am calatorit cu ratb-ul fara bilet, nu din rea-vointa ci pentru ca nu am gasit nici un chiosc de bilete deschis in zona in care locuiesc. Si chiar m-am gandit, daca ratb-istii tot fac reduceri, economii si alte minuni, nu ar fi mai simplu sa monteze in fiecare statie, sau nu, hai la 2 statii (daca sunt statii dese) tonomate pt bilete si abonamente si sa pastreze cucoanele vanzatoare doar pentru abonamentele cu reducere elevi/studenti in anumite zone din capitala (ca la metrorex). Ar insemna sa lase pe drumuri niste oameni, dar mai simplu e sa le dai o sansa sa-si gaseasca ceva decent si sa nu mai dai o galagie de bani anual pe salarii, cand poti lua un tonomat care te tine 5-6 ani si e disponibil non-stop. Sincer, nu biletele de hartie sunt problema, ci validatoarele de la UTI pe care s-a aruncat o suma de-a dreptul pornografica de bani. De banii aia bagai tonomate in statii si-ti ramanea sa iei piese de schimb pentru intreg parcul auto pe-un an intreg.

  • Dan

    Blatismul nu e o problema la RATB, niciun cotrol de tip “filtru” cu oprit tramvaiul intre statii nu a depistat mai mult de 5% blatisti; de fapt trebuie sa acceptam ca exista oameni care nu vor bifa bilet niciodata asa cum sunt oameni care nu vor munci niciodata. De asemenea nici pretul redus la bilet nu poate fi o problema atat timp cat bugetul RATB e stabilit la primarie iar achizitiile majore sunt trecute prin CGMB. Deci… unde e problema? Pai pe partea de management, ca pestele de la cap se impute. Dar atat timp cat avem un primar care gandeste investitii in oras doar din perspectiva soferului de masina personala e clar ca ne setam cam sus asteptarile referitoare la transportul public.

  • Nu cred că RATB are o echipă de oameni, care să se ocupe strict de calitatea serviciilor, de coordonare şi implementare AŞA CUM TREBUIE a proiectelor pe care le cumpără de la diverse firme prietene pe miliarde de ron.
    Primăria sigur nu are o echipă de oameni care să se ocupe strict de management şi implementare de strategii de turism, verificarea transportului public, verificarea calităţii pietonalelelor (multitudinea de tarabe, ţevi, gropi, bălţi, obiecte publicitare, magazine riverane care nu respectă gabaritul trotuarului, panouri publicitare şi mese dispuse fără normă (aprobare legală) în trotuar.
    Primăria şi RATB nu ştiu decât să cumpere strategii, ceasuri tâmpite, tonete şi puncte de informare turistice semifunctionale – nu există oameni care să se ocupe de verificarea PERMANENTĂ şi implementarea acestor strategii şi obiecte de recuzită urbană în timp.
    Dacă te angajezi la primărie, nu ai foarte multe opţiuni, fie eşti trecut la ghişeu, fie te bagă undeva în spate la procesare de documentaţii şi verificări de documentaţii.
    Centrul de Proiectare Urbană Bucureşti, o instituţie la fel de nefructificata în care puţinii specialişti sunt ţinuţi în spate. Şi aici se poate creea o echipă puternică, vizibilă şi care să se ocupe strict de implementare de proiecte, deplasări în teren, verificarea disfuncţionalităţilor.
    Concluzia ar fi că nu e suficient să cumperi proiecte şi autobuze dacă nu ai un număr de oameni de strategie şi verificare (non-funcţionar public) care să se ocupe de urmărirea în timp şi felul în care sunt puse în scenă proiectele şi autobuzele.
    Avem:
    – mijloace de transport şi regii autonom feudale misterioase, strategii de transoport neîntreţinute şi autobuze nedezinfectate.
    – infochioscuri fantomă, ceasuri bizare, benzi auto care se termină în neant (nu exista continuitate la benzile auto/RATB) şi pietonale capturate stalinisto-orientale
    Avem instituţii în care singurii care dau interviuri sunt primarii, viceprimarii sau vre-un consilier rătăcit.
    Restul de angajaţi sunt nişte funcţionari anonimi, cu şefi de echipă sau direcţii anonime, nimeni nu-şi asumă şi nimeni nu are iniţiativă. Doar cumpărăm pe bani grei proiecte şi le punem în arhivă.

  • hm

    mai ţineţi minte, înainte de validatoarele UTI, aparatele care-ţi tipăreau pe bilet data şi ora? altă pierdere de bani şi cu alea…
    Blatiştii ar fi mai mulţi pe liniile mărginaşe, dar într-adevăr nu sînt chiar aşa de mulţi.

    Mike zice bine că nu există un sistem de urmărire a implementare şi post implementare a proiectelor (că proiecte – bune sau rele – sînt)
    Asta ţine de lipsa procedurilor de lucru….

    Mai e un aspect important legat de RATB – am pus un L.E.

  • un muc

    si ar mai fi o chestie. de ce pe aproximativ acelasi traseu circula 2 linii de ratb? cum ar fi 330 si 335 sau 40 si 56. problema este ca desi sint 2 linii vin in acelasi timp. si te trezesti ca vin 2 tramvaie/autobuz si apoi stai 10-15 minute sa mai vina alte 2. nu se poate sa vina 1 autobuz/tramvai la 5 minute?

  • hm

    răspunsul e simplu… nu.
    nu traficul e cauza, ci proasta dispecerare.
    şi politica ciudată de a face linii lungi pe acelaşi traseu, cînd eficient ar fi ca doar segmentele aglomerate ale traseului să fie deservite de linii scurte, cu succedare clară şi deasă.

  • Dan

    Luni am zis sa dau o sansa RATB-ului si am luat numaru’ 783 de la 8P pana la Piata Unirii. Apoi am mers ca sardeaua cu bagaje dupa mine in 32… dar nu despre asta e vorba 😉 Pe scurt despre linia expres? Proiect bun, implementare proasta. Autobuz clasic de oras fara spatiu de bagaje, opriri multe in Otopeni si in zona periurbana (ideal pentru baietii cu maini lungi si degete fine), viteza mult prea mica pentru un traseu mult prea lung (semicursa are 45-60 de minute in functie de trafic) – ce mai, te plictisesti in fund pe scaunul nu foarte comod de plastic, zici ca nu o sa mai ajungi niciodata la destinatie! Poate de-aia pleaca mult prea gol de la capete si pare sa fie folosit mai ales ca supliment la transportul public cam subtirel de-a lungul DN1?

  • hm

    Las’că e chiar bine 783 de acum, cu Citaro. DAF-urile vechi chiar nu aveau nici un loc de pus bagaje!
    783 e folosit cu precădere de angajaţi ai aeroportului şi de otopenarii care lucrează în centru şi-şi mai decontează transportul.
    ce să mai zici de 780? Ăla e chiar fantomă

Leave a Reply to mike Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>