despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

așa ar trebui să fie toată gîrla!

Bucureștiul n-are nici un cîștig de pe urma Dîmboviței.

N-ai pe unde să te plimbi, seara, de mînuță, s-admiri asfințitul; n-ai pe unde să te-aduni, lîngă apă, și să stai cu prietenii; trotuarul splaiului e lat de-un metru, plin de bălării-ntr-o parte – și-n cealaltă cu mașinile care gonesc pe lîngă tine, năucindu-te.

Cît despre albia de beton, ce să zici? Elegantă! … pentru un canal de irigații.

Să faci o plimbare cu bărcuța? Să se țină evenimente drăguțe nu doar odată-n an? Ar ajuta: dar n-avem.

Și totuși, pe-o bucată de cîteva sute de metri – cale de-o stație de autobuz – gîrla a devenit un spațiu încîntător.

Copaci, trotuar lat, loc de tîndălit pe mal, terase discrete una după alta – cu burgeri mari, limonade la borcan și chelneri care fac glume – mai mare dragul să te abați pe-aici în ceas de seară.

 

De la Unirii pînă-nspre Biblioteca Națională, gîrla e așa cum ar putea – și ar trebui! – să fie și-n restul orașului: vie, veselă, atrăgînd Oamenii.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>